Președintele României, Nicușor Dan, a făcut declarații marți, la Paris, după reuniunea liderilor din „Coaliția de Voință”, fiind întrebat de jurnaliști despre proiectele majore de țară pe care le vede pentru România și despre rolul României în Europa viitorului.
Șeful statului a subliniat că un proiect de țară nu poate fi construit fără consultări largi și a indicat drept prioritate definirea unei strategii economice clare. „E o chestiune foarte serioasă. Ca să faci un proiect de țară, trebuie să ai contribuții de la multe categorii profesionale. Eu îmi doresc cel puțin să avem o strategie economică, în care să vedem lucruri precum care este avantajul nostru competitiv, unde ar trebui să stimulăm, unde sunt locurile în care balanța comercială este net negativă pentru România și ce trebuie să facem ca să o compensăm.”
Nicușor Dan a precizat că există deja discuții cu specialiști și a avansat un orizont de timp pentru conturarea unei direcții clare. „Este o chestiune care mă preocupă, pentru care avem deja discuții cu oameni care se pricep la asta și, probabil, o strategie sau măcar o direcție de acțiune, cam într-o jumătate de an de acum încolo, ar trebui să avem.”
Referitor la relația României cu Uniunea Europeană și la viitoarele priorități europene, președintele a indicat anul 2026 ca moment-cheie pentru poziționarea țării în negocierile privind bugetul UE. „Ce cred eu că trebuie să facem în cursul anului 2026 în România, printre altele, dar foarte important, este să vedem care este proiectul nostru pe fondurile europene 2028–2034.”
El a atras atenția asupra negocierilor care vor avea loc la nivel european și asupra nevoii ca România să își definească obiectivele în domenii-cheie. „În cursul anului 2026 vom avea, în interiorul Uniunii, o negociere despre cum să fie bugetul Uniunii și, deci, cum să fie fondurile europene care vor reveni României. Cum să facem ca România să recupereze deficitul de dezvoltare pe partea de inovare, de exemplu, care devine tot mai importantă în economia globală.”
Președintele a făcut referire și la dificultățile României în accesarea fondurilor dedicate cercetării și inovării. „Cum să facem ca, pe bugetul foarte ambițios pe dezvoltare și inovare pe care Comisia și-l propune, țări mai puțin dezvoltate, cum e România, să beneficieze, în condițiile în care am avut și avem în curs programul Horizon, din care practic n-am luat nimic.”
Comentează