Un vot cu impact social major a fost adoptat la Strasbourg: Parlamentul European a transmis un semnal politic ferm prin care plasează accesul la hrană în sfera drepturilor fundamentale și cere finanțare adecvată pentru băncile pentru alimente. Decizia vine în contextul pregătirii noii Strategii UE de combatere a sărăciei, programată pentru mai 2026, și schimbă paradigma – ajutorul alimentar nu mai este tratat exclusiv ca un gest caritabil, ci ca un pilon de stabilitate socială.
De la caritate la drept fundamental
Prin adoptarea a două amendamente-cheie la raportul privind viitoarea strategie anti-sărăcie, europarlamentarii au stabilit două direcții esențiale:
recunoașterea accesului la hrană ca drept fundamental al omului, în condițiile în care aproape 9% dintre europeni nu își permit o masă completă la fiecare două zile;
necesitatea unei finanțări adecvate pentru băncile pentru alimente, astfel încât acestea să dispună de „capacitate operațională adecvată” pentru a răspunde rapid insecurității alimentare.
Pentru România, mesajul are o încărcătură aparte, în condițiile în care mii de familii vulnerabile depind zilnic de sprijinul oferit prin rețeaua națională a băncilor pentru alimente.
O infrastructură a demnității
Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), membră a Federației Europene a Băncilor Alimentare (FEBA), salută votul de la Strasbourg și consideră că acesta validează modelul construit în ultimii ani.
„Hrana nu trebuie să fie o incertitudine, ci un drept. Faptul că Parlamentul European subliniază necesitatea finanțării adecvate pentru structuri ca ale noastre este un semnal vital”, a declarat Romuald Bulai, președintele FBAR.
Potrivit acestuia, băncile pentru alimente nu sunt doar mecanisme de redistribuire a surplusului, ci o infrastructură logistică esențială pentru sute de comunități vulnerabile, care necesită resurse constante pentru transport, depozitare și menținerea lanțului frigorific.
Impactul în cifre: 325.000 de români sprijiniți
În 2025, cele nouă Bănci pentru Alimente din România (București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați) au redistribuit peste 12.000 de tone de produse, dintre care peste 10.000 de tone au fost alimente salvate de la risipă.
Prin intermediul ONG-urilor partenere, peste 325.000 de persoane vulnerabile au fost sprijinite. Totuși, costurile logistice rămân o provocare constantă, iar o finanțare stabilă la nivel european ar putea asigura sustenabilitatea pe termen lung a rețelei.
Un apel la implicare
Deși votul de la Strasbourg este un pas înainte, realitatea din teren rămâne presantă. Reprezentanții FBAR atrag atenția că nevoia este imediată și fac apel la companii să sprijine rețeaua fie prin donarea surplusului alimentar, fie prin contribuții financiare.
Comentează