Consiliul Legislativ a emis marți aviz favorabil asupra proiectului de ordonanță de urgență privind reforma administrației și creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, însă documentul conține o serie de observații de o gravitate deosebită, inclusiv avertismente explicite privind riscul de neconstituționalitate. Avizul a fost publicat în timp ce ședința de Guvern în care Executivul condus de Ilie Bolojan urmează să adopte actul normativ este în desfășurare.
Deși formal favorabil, avizul subliniază că o parte semnificativă a măsurilor propuse afectează drepturi și libertăți fundamentale, domeniu în care Constituția interzice legiferarea prin ordonanțe de urgență. Consiliul Legislativ invocă expres limitele prevăzute de art. 115 alin. (6) din Constituție, potrivit cărora OUG nu pot afecta drepturi fundamentale, regimul instituțiilor fundamentale ale statului sau drepturile electorale.
Instituția arată că numeroase dispoziții din proiect ating dreptul la muncă, libera circulație, dreptul de proprietate, protecția persoanelor cu handicap, protecția copiilor și nivelul de trai decent, ceea ce impune, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, adoptarea lor prin lege, nu prin ordonanță de urgență.
„Afectarea” drepturilor fundamentale și limitele OUG
Consiliul Legislativ reține că modificările propuse în materia funcției publice, inclusiv diminuarea unor garanții din Codul administrativ și transformarea unor raporturi de serviciu, pot constitui „afectări” ale dreptului la muncă în sens constituțional. Or, restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale este permisă numai prin lege adoptată de Parlament, în condițiile art. 53 din Constituție.
Avizul atrage atenția și asupra riscului de afectare a regimului instituțiilor fundamentale, în contextul reducerilor de posturi și reorganizărilor în administrația publică centrală și locală. Se invocă jurisprudența Curții Constituționale privind statutul autorităților administrației publice și limitele intervenției prin OUG asupra structurii și funcționării acestora.
Un alt punct critic vizează lipsa unor criterii clare în cazul reducerii posturilor ocupate, ceea ce ar putea lăsa ordonatorilor de credite o marjă discreționară excesivă. Consiliul Legislativ amintește că măsuri similare de restructurare au fost adoptate în trecut prin lege, nu prin ordonanță de urgență.
Mandate limitate, rotație obligatorie și evaluări cu probleme
În ceea ce privește înalții funcționari publici, avizul critică transformarea unor funcții exercitate pe durată nedeterminată în funcții cu mandat limitat în timp, apreciind că o astfel de conversie afectează stabilitatea raporturilor de serviciu și dreptul la muncă. Sunt invocate principiul securității juridice și art. 41 din Constituție.
Consiliul Legislativ formulează obiecții și asupra introducerii rotației obligatorii pentru funcțiile de conducere și cele considerate „sensibile”, apreciind că mobilitatea ar trebui să fie o opțiune, nu o obligație, pentru a nu afecta drepturi de rang constituțional. Totodată, sunt semnalate necorelări între evaluările multianuale, rotație și regimul mandatului, care creează incertitudine juridică.
Noul sistem de evaluare este considerat incomplet reglementat, lipsind clarificări privind componența comisiilor, procedura de contestare și momentul exact al evaluării în raport cu finalul mandatului. Avizul avertizează că formulările ambigue pot genera arbitrar și litigii.
Jumătate de normă și riscuri de discriminare
Proiectul introduce posibilitatea exercitării funcției publice la jumătate de normă în administrația locală, măsură pe care Consiliul Legislativ o consideră problematică. Se semnalează riscul unui tratament diferențiat față de funcționarii din administrația centrală, fără justificare obiectivă, ceea ce poate ridica probleme de egalitate în drepturi.
Avizul subliniază că funcționarii publici exercită prerogative de putere publică și trebuie să asigure continuitatea și calitatea serviciului public, iar generalizarea muncii la jumătate de normă ar putea afecta grav funcționarea instituțiilor.
Sunt formulate și numeroase observații de tehnică legislativă, privind lipsa de claritate a unor noțiuni, formulări incomplete, trimiteri normative incorecte și riscul de paralelism legislativ, toate cu impact asupra previzibilității legii.
Măsuri rutiere și executare cu caracter sancționator
Un capitol distinct din aviz analizează prevederile privind executarea obligațiilor de plată a amenzilor contravenționale rutiere. Consiliul Legislativ arată că mecanismul propus are efecte similare unei sancțiuni complementare de suspendare a dreptului de a conduce, deși este prezentat ca o simplă modalitate de executare a obligației fiscale.
Se critică aplicarea automată a măsurii și lipsa unei legături directe cu scopul siguranței rutiere, precum și neclaritatea momentului de la care curge termenul, în raport cu dreptul la contestarea procesului-verbal de contravenție. Potrivit avizului, soluția poate genera probleme serioase de proporționalitate și acces la justiție.
În plus, Consiliul Legislativ atrage atenția că proiectul ajunge să stabilească obligații pentru Guvern de a iniția acte normative cu rang de lege, ceea ce poate intra în conflict cu principiul separației puterilor și cu rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare.
Context: o reformă amplă, cu miză bugetară și administrativă
Proiectul de OUG vizează reducerea cheltuielilor de personal în administrația centrală și locală, reorganizarea instituției prefectului, diminuarea numărului de consilieri din cabinetele demnitarilor și recalibrarea schemelor de personal, în paralel cu măsuri de creștere a capacității financiare a autorităților locale.
Executivul a justificat urgența prin presiunea deficitului bugetar, angajamentele din PNRR și necesitatea eficientizării administrației. Nota de fundamentare vorbește despre riscuri bugetare „obiective și imediate”, însă Consiliul Legislativ arată că existența unor obiective structurale nu echivalează automat cu o situație extraordinară care să permită afectarea drepturilor fundamentale prin OUG.
În aceste condiții, deși avizul este formal favorabil, amploarea și severitatea observațiilor formulate ridică semne serioase de întrebare asupra solidității constituționale a proiectului. Adoptarea ordonanței în forma actuală ar putea deschide calea unor contestații la Curtea Constituțională.
Comentează