Candidata la conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Antonia Diaconu, a criticat procedurile birocratice încă existente în instituţie şi a pledat pentru o digitalizare reală, care să elimine transportul fizic al dosarelor între structurile teritoriale şi sediul central.
Antonia Diaconu a fost întrebată, miercuri, la interviul pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cum vede politica de digitalizare a instituţiei.
„Pe digitalizare în mod evident trebuie un pic să ne îndepărtăm de copiile inutile, de transportul fizic de documente, de cărat dosare dintr-o parte într-alta, care consumă timp şi energie şi bani. În momentul de faţă încă cărăm dosare, rechizitorii din teritoriu la Bucureşti, să fie semnate fizic de către procurorul superior, care întorc ulterior în teritoriu pentru a fi depuse către tribunalele sau curţile de apel respective”, a afirmat Antonia Diaconu, conform news.ro.
Transportul fizic al dosarelor, considerat o vulnerabilitate
Magistratul a atras atenţia că această practică nu este doar ineficientă, ci şi periculoasă, întrucât documente sensibile pot fi compromise în timpul transportului.
„Avem atâtea semnături digitale la dispoziţie, avem posibilităţi să putem să le integrăm într-un cadru legal, să putem să folosim, toată lumea foloseşte, e important să fie totul foarte securizat. Dar după ce îţi asiguri componenta de securitate să poţi să faci schimb de informaţii mult mai rapid. Este şi o vulnerabilitate să cari dosarele cu maşina încă în momentul ăsta. Şoferul poate să facă un accident pe autostradă şi să ai dosarul la dispoziţia tuturor”, a transmis Antonia Diaconu.
Rolul inteligenţei artificiale în activitatea procurorilor
Ea s-a referit şi la faptul dacă inteligenţa artificială ar putea fi de ajutor procurorilor DIICOT.
„Poate fi un sprijin, nu poate fi un substitut al procurorului, dar un sprijin poate să fie, cel puţin în dosarele DIICOT unde sunt volume foarte mari de date, poate să sintezeze poate să coreleze sub supravegherea unui specialist şi a unui procuror, evident”, a explicat Antonia Diaconu.
Comunicare mai modernă, fără detalii din dosare
Diaconu a subliniat că DIICOT poate comunica mai eficient fără a compromite anchetele, printr-un limbaj mai accesibil și canale adaptate publicului actual.
„Cred că putem să păstrăm o linie legală şi comunicăm eficient şi fără a da detalii, evident, din dosare. Parchetul General are şi pagină de Facebook în care postează. Noi nu avem. Ar fi platformă socială oarecum clasică deja. Este clasică. Să nu mergem către Tik-Tok, de exemplu. Şi instituţional să putem să comunicăm mai uşor, să putem să comunicăm inclusiv vizual. Nu vorbesc să arătăm faţa infractorului. În momentul de faţă, oamenii nu mai au timpul necesar şi creierul cred că nu mai este format în aşa fel încât să poţi să stai să citeşti. Sau să citeşti nici măcar un comunicat de presă. Mai ales cele date de noi, care sunt destul de plicticoase şi în limbaj destul de lemn”, a afirmat Antonia Diaconu.
Ea susţine că informaţia trebuie transmisă cât mai concis, într-un timp scurt.
„Atunci trebuie să îi dai omului ce se cere, să poţi să transmiţi informaţia într-un timp scurt, pentru că avem răbdarea unui copil de grădiniţă. Noi trebuie să vedem într-un minut şi jumătate cât ţine un reel pe Instagram toate informaţiile de care avem nevoie. Să putem să trimitem toate aceste informaţii rapid, însă să păstrăm o limită. Echilibrul se poate să îl atingem. Putem să atragem nişte specialişti în comunicare, chiar este nevoie. Şi inclusiv procurorul şef dacă îşi doreşte să aibă expunerea aceasta sau altcineva din interior anume desemnat să facă inclusiv conferinţe de presă lunar”, a mai declarat Antonia Diaconu.
Comentează