Un blocaj survenit la Curtea Constituțională a României pune în stand-by promulgarea Legii pensiilor magistraților de către președintele Nicușor Dan. Deși au dat undă verde legii, decidând că este constituțională, acum, judecătorii CCR nu reușesc să se pună de acord pe motivarea legii.
Ca legea să fie promulgată, președintele Nicușor Dan trebuie să primească motivarea
Judecătorii Curţii Constituţionale au respins, joi, după două luni şi cinci amânări, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) la legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, ceea ce înseamnă că pensiile acestora pot fi reduse, iar vârsta de pensionare va creşte. La termenul precedent, CCR a întrerupt deliberările pentru studierea unor noi documente depuse de ICCJ, judecătorii instanţei supreme solicitând magistraţilor constituţionali să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pe motiv că legea ar trata „discriminatoriu” magistraţii şi ar „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”. CCR precizează, într-un comunicat, că obiecţia ICCJ este „neîntemeiată” întrucât Guvernul şi-a angajat răspunderea cu respectarea Constituţiei. Potrivit CCR, dispoziţiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiţii de vechime şi de vârstă necesare obţinerii pensiei de serviciu. Preşedintele Nicuşor Dan a transmis, miercuri, că salută decizia Curţii Constituţionale privind reforma pensiilor magistraţilor iar recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, aşteptat de societatea noastră.
CCR a respins obiecția de neconstituționalitate ridicată de ÎCCJ
Curtea Constituţională a respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.1, 2 şi 4, ale art.III pct.1 şi 2, ale art.IV şi ale art.V alin.(3)-(7) din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum şi legea, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate, precizează CCR într-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, Curtea Constituţională a stabilit că Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituţie, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relaţii sociale şi a justificat atât urgenţa, cât şi necesitatea adoptării legii.
„Dispoziţiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiţii de vechime şi de vârstă necesare obţinerii pensiei de serviciu şi nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituţie, prin raportare la Decizia Curţii Constituţionale nr.467/2023. Eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituţie, prin raportare la Decizia Curţii Constituţionale nr.467/2023. Sub aspectul dimensionării cuantumului pensiei de serviciu, dispoziţiile legale criticate nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituţie, prin raportare la Deciziile Curţii Constituţionale nr.873/2010, nr.900/2020 şi nr.467/2023”, explică judecătorii CCR.
De asemenea, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibile, solicitările privind sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu întrebări preliminare.
Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinseci, Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi Senatului, în şedinţă comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituţională al raporturilor dintre Guvern şi Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât şi actul de legiferare în sine.
„Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect şi scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiţiei. Urgenţa şi necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar şi a obligaţiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, se arată în comunicatul citat.
În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea a constatat că legea stabileşte un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiţiei, mecanism care valorifică un raport invers proporţional între nivelul vechimii în funcţie şi cel al vârstei de pensionare, iar eliminarea, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale criticate, a actualizării pensiilor de serviciu în funcţie de indemnizaţiile aflate în plată este în sensul Deciziei Curţii Constituţionale nr.467 din 2 august 2023, paragraful 157.
În legătură cu dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituţională nu are competenţa de a stabili nici valoarea nominală de referinţă a nivelului acesteia, şi nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia.
Decizia este definitivă şi general obligatorie.
Comentează