Vineri se deschide Conferința de Securitate de la München (MSC), iar atmosfera este departe de „ritualul” obișnuit al diplomației. În locul formulelor de complezență, în sală intră o anxietate care se simte în aproape fiecare frază: cât de solid mai e angajamentul Statelor Unite față de apărarea Europei, sub Donald Trump, și cât de repede poate continentul să își construiască o plasă de siguranță proprie.
Președintele forumului, Wolfgang Ischinger, vorbește direct despre „o criză considerabilă de încredere și credibilitate” în relațiile transatlantice, dar punctează și un paradox: tocmai în acest context tensionat, delegația americană vine la München în forță.
Rubio conduce delegația SUA: „America arată interes, în ciuda tensiunilor”
Anul acesta, SUA sunt reprezentate la vârf de secretarul de stat Marco Rubio, iar pe lista participanților apar peste 50 de membri ai Congresului american. Ischinger a subliniat că prezența masivă a americanilor arată importanța pe care Washingtonul o acordă în continuare dialogului transatlantic, chiar dacă în culise „criza de încredere” rămâne.
Rubio este așteptat să țină un discurs sâmbătă, iar organizatorii speră la o tonalitate mai pragmatică decât cea din urmă cu un an, când vicepreședintele JD Vance a produs un șoc politic la München.
„Momentul Vance” și România, în mijlocul furtunii: „anularea alegerilor” invocată ca exemplu
Tensiunea actuală are o bornă clară: discursul de anul trecut al lui JD Vance. În fața liderilor și experților adunați la MSC, Vance a lansat critici dure la adresa europenilor, invocând teme precum imigrația și libertatea de exprimare. Printre exemplele folosite atunci s-a numărat inclusiv anularea alegerilor prezidențiale din România, iar mesajul a fost perceput în multe capitale drept începutul unei perioade în care Washingtonul va vorbi cu Europa mai degrabă „de sus”, decât „alături”.
Vance s-a întâlnit atunci și cu liderul AfD, Alice Weidel, amplificând impresia că administrația Trump nu mai joacă după reflexele tradiționale ale alianței.
MSC 2026: o lume „în destrămare”, cu 70 de lideri și mize de răscruce
Conferința, ajunsă la ediția a 62-a, adună aproximativ 70 de șefi de stat și de guvern, circa 140 de miniștri și peste 40 de șefi de organizații internaționale. Sunt așteptați Ursula von der Leyen și șeful NATO, Mark Rutte. Germania vine cu o delegație numeroasă, iar conferința va fi deschisă de cancelarul Friedrich Merz.
România este reprezentată de ministrul de externe Oana Țoiu și ministrul apărării Radu Miruță, într-un moment în care discuțiile despre securitate europeană și flancul estic nu mai sunt „teorie”, ci plan de supraviețuire.
Raportul MSC „Under Destruction” aruncă mănușa: Europa, împinsă spre autonomie militară
În preambulul raportului MSC, Ischinger descrie tranșant schimbarea de epocă: pentru generații, aliații s-au bazat nu doar pe puterea americană, ci și pe „o înțelegere larg împărtășită” a principiilor ordinii internaționale. Astăzi, spune el, acest lucru nu mai e sigur.
Raportul anual, intitulat „Under Destruction”, conturează o lume dominată de „politici distructive” și de lideri care promit demolarea instituțiilor, nu reformarea lor. Documentul avertizează că vechile reflexe – comunicate sterile, diplomație prudentă, conferințe previzibile – nu mai țin pasul cu adversari mai agresivi și mai inventivi.
În esență, raportul afirmă că Europa a ajuns la o concluzie dureroasă: trebuie să devină mai independentă militar față de o Americă despre care sugerează că alunecă spre un model de „autoritarism competitiv” și nu mai împărtășește în mod natural același set de valori și norme liberale.
Europa între „momentul Groenlanda” și războiul din Ucraina: frica de lumea „zonelor de influență”
O parte din nervozitatea europeană vine dintr-o suprapunere de crize. Pe de o parte, presiunea SUA asupra Ucrainei pentru concesii teritoriale și oboseala politică din jurul războiului. Pe de altă parte, „momentul Groenlanda” – amenințările și retorica lui Trump privind anexarea – care a reactivat o teamă veche: revenirea brutală la politica de putere și la logica sferelor de influență.
Raportul MSC avertizează că retragerea treptată a Washingtonului din rolul de garant principal al securității europene – reflectată în sprijinul „oscilant” pentru Ucraina și retorica privind Groenlanda – expune tranziția neterminată a Europei de la „consumator de securitate” la „furnizor de securitate”.
„Amenințarea rusă”: evaluări dure și o cronologie neliniștitoare
Raportul include și un set de avertismente despre Rusia și războiul hibrid. Potrivit documentului, unele agenții de informații estimează că Rusia ar putea să-și reconstituie forțele pentru un „război regional” în zona Baltică în termen de doi ani de la un potențial armistițiu în Ucraina și chiar pentru un conflict „local” împotriva unui singur vecin în termen de șase luni.
În paralel, sunt invocate „prime semne” ale extinderii câmpului de luptă: sabotaje, atacuri cibernetice, incendieri, vandalism. Mesajul central e că Europa trebuie să descurajeze proactiv, dar să evite escaladarea involuntară – o ecuație complicată într-un continent care încă își negociază propria capacitate de reacție.
Merz, între Rubio și Wang Yi: Germania încearcă să țină puntea peste Atlantic
Cancelarul Friedrich Merz deschide conferința și are programate întâlniri cu Marco Rubio, cu ministrul chinez de externe Wang Yi și cu Volodimir Zelenski. Berlinul transmite că Merz nu e „dintre cei care spun că trebuie să renunțăm la Statele Unite”, dar totodată își asumă public că Europa trebuie să învețe „limbajul politicii puterii” și să își crească autonomia – militară, tehnologică, economică.
În spatele acestor formule, miza e limpede: Germania încearcă să evite o ruptură ireversibilă cu Washingtonul, dar se pregătește și pentru scenariul în care Europa va trebui să se apere „cu propriile mâini”.
Rubio, așteptat să calmeze apele: Europa speră la cooperare, nu la o nouă rafală
După discursul lui Vance de anul trecut, mulți europeni vin la München cu o așteptare minimă, dar vitală: să audă de la Rubio un mesaj care nu incendiază sala. Oficiali americani au transmis că Rubio ar urma să se concentreze pe zonele de cooperare: Ucraina, Orientul Mijlociu, China.
Nu e puțin lucru, într-un climat în care unele capitale europene discută deja, fără ocolișuri, despre „planul B” – iar raportul MSC pregătește terenul pentru o confruntare ideologică cu administrația Trump, pornind de la ideea că lumea intră într-o fază de „destrămare” accelerată.
România intră în ecuație: flancul estic, Ucraina și noua arhitectură a securității
Pentru România, conferința nu este doar un eveniment de prestigiu, ci un barometru pentru următorii ani. Dacă la München se conturează ideea unei Europe mai autonome militar, atunci presiunea pentru investiții, consolidare industrială de apărare și coeziune politică va crește. În același timp, orice slăbire a solidarității transatlantice se traduce direct în întrebări despre flancul estic și despre garanțiile reale, nu simbolice.
Într-o lume pe care raportul MSC o descrie „în plin proces de destrămare”, Münchenul devine, pentru trei zile, locul unde se măsoară nu doar tensiunile dintre aliați, ci și capacitatea Europei de a-și decide singură destinul.
Comentează