Anul 2026 va fi un an de ajustări dificile, iar România intră în acest context cu un consumator mai fragil faţă de media europeană, consideră Adolfo Laurenti, economistul-şef al Visa pentru Europa.
"Anul 2026 va fi un an de ajustări dificile, nu de creştere accelerată, iar România intră în acest context cu un consumator mai fragil faţă de media europeană. Plăţile digitale rămân una dintre puţinele zone cu potenţial structural de creştere, chiar şi într-un climat macroeconomic complicat", a precizat Laurenti, într-o întâlnire cu presa, conform AGERPRES.
Acesta a adăugat că 2026 va fi un an de tranziţie, cu presiuni persistente în prima parte a anului şi premise de îmbunătăţire graduală spre final.
În opinia sa, creditul nu semnalează o revenire economică, ci este utilizat preponderent ca mecanism de amortizare a şocului asupra veniturilor. Plăţile de debit rămân sub presiune, iar revenirea lor va reprezenta primul semn clar de stabilizare economică. Digitalizarea plăţilor continuă, fiind susţinută de factori structurali, nu de ciclul economic.
La nivel european, datele Visa indică un consumator aflat într-o zonă de relativă stabilitate. România urmează însă o traiectorie diferită. Potrivit Visa Spending Momentum Index, dinamica cheltuielilor s-a blocat, reflectând impactul cumulat al inflaţiei ridicate, al scăderii veniturilor reale şi al deteriorării accentuate a încrederii consumatorilor.
"Unul dintre cele mai relevante semnale din datele Visa este dinamica mai bună a cheltuielilor realizate pe credit faţă de cele finanţate din venituri curente. Această evoluţie indică: utilizarea creditului pentru acoperirea cheltuielilor esenţiale, un comportament de adaptare la presiunea asupra veniturilor şi o utilizare defensivă a creditului, nu o relansare a consumului", a transmis reprezentantul Visa.
Potrivit sursei citate, faptul că plăţile de debit rămân sub presiune reflectă comprimarea veniturilor disponibile, nu o renunţare la plăţile electronice.
"Creşterea creditului în această etapă nu trebuie interpretată ca un semn de revenire economică. Ea reflectă, în principal, un mecanism de absorbţie a şocului asupra veniturilor reale. Acest context impune o monitorizare atentă a riscurilor şi un accent pe produse responsabile, precum creditele pe termen scurt şi soluţiile de plată în rate pentru cheltuieli esenţiale", a subliniat Laurenti.
Acesta a mai precizat că deteriorarea accentuată a încrederii consumatorilor amplifică slăbiciunea macroeconomică. Consumatorii nu sunt doar constrânşi financiar, ci şi mult mai prudenţi în deciziile de cheltuire. În acest context, numărul tranzacţiilor se menţine mai bine decât valoarea totală a consumului, însă ritmul de creştere rămâne redus şi fragil.
"În acest moment, constrângerea principală nu este doar inflaţia, ci lipsa de încredere. Fără stabilizarea aşteptărilor privind veniturile viitoare, comportamentul de consum va rămâne prudent", a mai spus Adolfo Laurenti.
Din perspectivă economică, o revenire susţinută a plăţilor de debit va reprezenta primul semnal credibil că recesiunea de consum începe să se atenueze.
În pofida recesiunii de consum, economistul şef a transmis că tendinţa de digitalizare a plăţilor s-a menţinut deoarece utilizarea plăţilor contactless a continuat să crească, comerţul electronic şi-a menţinut o dinamică solidă, iar utilizarea numerarului a scăzut gradual.
Pentru piaţa plăţilor din România, prima parte a anului 2026 va rămâne, cel mai probabil, sub presiune. Totuşi, dezinflaţia aşteptată în a doua jumătate a anului ar putea crea condiţiile pentru: stabilizarea veniturilor reale, revenirea treptată a plăţilor de debit şi relansarea graduală a volumelor de plăţi.
"Piaţa plăţilor din România reflectă simultan fragilitatea consumului şi rezilienţa procesului de digitalizare. Creditul joacă un rol defensiv, iar o revenire durabilă va depinde de stabilizarea veniturilor reale şi a încrederii consumatorilor, nu de o expansiune rapidă a creditării", a menţionat economistul-şef al Visa pentru Europa.
Din perspectivă strategică, 2026 este un an de ajustare pentru România, iar 2027 ar putea marca reluarea unei creşteri structurale mai vizibile, în condiţiile unei dinamici a PIB în jur de 2,8%.
În ceea ce priveşte influenţele preţului energiei asupra economiei în urma conflictului din Orientul Mijlociu, acesta a precizat că este prea devreme pentru a face prognoze. "Chiar şi în ceea ce pare acum a fi cel mai rău scenariu, că nu vorbim de zile, ci de câteva săptămâni, ceea ce am învăţat în trecut este că aceste corecţii revin la normal destul de repede. Aşadar, dacă este un conflict de patru săptămâni şi apoi revenim la normal, vom vedea acele preţuri scăzând destul de rapid. Va fi un episod dureros, dar nu va avea cu adevărat un impact mare", a comentat economistul.
Potrivit acestuia, în prezent, nu suntem la fel de vulnerabili la preţurile energiei cum eram înainte de invazia Rusiei asupra Ucrainei. "Ce am mai învăţat din Ucraina este că, oricât de dureros a fost, am devenit mult mai rezilienţi şi mult mai flexibili în a acomoda acele şocuri. Aşadar, nu cred că suntem la fel de vulnerabili la preţurile energiei cum eram în ianuarie 2020, înainte de invazie. Am învăţat multe. Am deschis diferite modalităţi de a tranzacţiona gaz natural. Avem surse diferite. Sper ca acestea să fie episoade scurte şi nu prea dureroase", a adăugat el.
Întrebat cum comentează faptul că Europa ar trebui să aibă un emitent de carduri de credit european, astfel încât să nu mai depindă de Visa, MasterCard şi American Express, economistul-şef a spus că eforturile unei companii precum Visa sunt de a deveni cu adevărat integrate în ecosistemele locale.
"Vreau să fiu sincer. Uitaţi-vă la noi. Prima dată când am venit la Bucureşti, acum 8 ani, aveam 7 colegi în biroul din Bucureşti. Acum sunt 42. Cred că eforturile unei companii precum Visa sunt de a deveni cu adevărat integrate în ecosistemele locale. Şi astfel, în acest mod, suntem din ce în ce mai puţin o companie americană şi din ce în ce mai mult o reţea internaţională care face afaceri în profunzime în fiecare ţară, în România, vecinii, Europa de Vest. Intrăm profund în sistemul local şi jucăm cel mai bun rol posibil în sistemul local", a mai spus Adolfo Laurenti.
De asemenea, acesta a menţionat investiţiile făcute de Visa pentru a combate frauda şi a avea o reţea sigură, iar utilizatorii să se simtă "foarte confortabil". "Riscul există. Visa are în cele din urmă sediul central în SUA şi ar fi absurd să vin la Bucureşti şi să spun că nu este un risc. Dar, suntem, de asemenea, foarte mândri de valoarea pe care o adăugăm fiecărei pieţe individuale. În ultimii cinci ani am investit 10 miliarde de dolari doar pentru a combate frauda, pentru că vrem ca reţeaua noastră să fie cea mai sigură, cea mai securizată, vrem ca utilizatorii să se simtă foarte confortabil", a punctat Adolfo Laurenti.
Comentează