Consultantul economic Adrian Negrescu consideră că este decisiv pentru ieşirea din criza economică spre care se îndreaptă lumea modul în care armata americană va reuşi să deblocheze strâmtoarea Ormuz. „Dacă traficul de petrol şi gaze din Golful Persic va fi reluat, toate aceste creşteri speculative de preţuri s-ar putea să se stingă destul de repede”, afirmă Negrescu. În privinţa României, Negrescu spune că, pe termen, scurt, autorităţile nu pot decât să se asigure că ţara are stocurile necesare de carburanţi, mai ales de motorină, „pentru a face faţă provocărilor”. În privinţa gazelor naturale, economistul precizează că guvernanţii ar trebui să ia în calcul amânarea, măcar cu o lună, a liberalizării pieţei pentru agenţii economici, în actualul context economic.
„Din punctul meu de vedere, decisiv pentru ieşirea din criza economică spre care ne îndreptăm va fi modul în care armata americană va reuşi să deblocheze stâmtoarea Ormuz. Este cheia ieşirii din această criză economică spre care riscăm să ne îndreptăm. Dacă traficul de petrol şi gaze din Golful Persic va fi reluat, toate aceste creşteri speculative de preţuri la gaze şi la petrol s-ar putea să se stingă destul de repede. Totul ţine de decizia americanilor, de modul în care vor reuşi să anihileze armata iraniană, marina iraniană, aşa încât să fie reluate fluxurile de petrol şi gaze”, a declarat, miercuri, pentru News.ro, Adrian Negrescu.
Prețurile energiei cresc pe fondul blocajului din Ormuz
În opinia consultantului economic, situaţia este „deosebit de gravă”, în condiţiile în care preţul gazelor la Bursa din Amsterdam s-a dublat, iar în ceea ce priveşte preţul petrolului, toate estimările converg către un preţ de aproape 90 de dolari pe baril săptămâna viitoare, în condiţiile în care avem peste 900 de nave de transport petrolier blocate pe relaţia cu ţările exportatoare din Orientul Mijlociu.
„Cu cât întârziem, cu fiecare oră care trece, cu atât efectele economice se simt din ce în ce mai puternic în economie, iată, inclusiv în România, unde vedem o creştere a preţului carburanţilor cu 15 bani începând de astăzi” (n. red - miercuri), a precizat Negrescu.
Ce ar trebui să facă autoritățile din România
În ceea ce priveşte soluţiile pe care le-ar avea autorităţile române pentru a contracara efectele conflictului militar din Orientul Mijlociu, Adrian Negrescu a spus că, pe termen scurt, nu pot decât să se asigure că România are stocurile necesare de carburanţi, mai ales de motorină, pentru a face faţă provocărilor şi să ia în calcul amânarea, măcar cu o lună, a liberalizării pieţei gazelor naturale pentru agenţii economici, dat fiind actualul context exconomic.
”De asemenea, trebuie să se gândească ce soluţii alternative există în ceea ce priveşte gazele naturale, având în vedere că de la 1 aprilie se liberalizează piaţa pentru agenţii economici. O liberalizare a pieţei de gaze în momentul de faţă, în actualul context economic, ar trebui amânată, măcar o lună, pentru a se tempera aceste şocuri semnificative din piaţa gazelor naturale. Dacă am da drumul preţurilor pentru agenţii economici de la 1 aprilie, mi-e teamă că efectele economice ar fi extrem de grave pentru majoritatea companiilor din România”, a spus Negrescu.
Posibile măsuri fiscale pentru a limita scumpirile
Consultantul economic a adăugat însă că nu ştie dacă, în momentul de faţă, guvernul are posibilitatea financiară de a susţine o plafonare a preţului la gaze pentru populaţie, în condiţiile în care cotaţiile internaţionale aproape s-au dublat, ca urmare a războrului din Iran.
„Aşa că, din toate punctele de vedere, trebuie găsite scenariile cele mai bune, care pot converge până şi la reducerea taxelor, atât pe gazul natural, cât mai ales pe benzină şi motorină, în scenariul nefavorabil în care, de exemplu, carburanţii ar trece de 9 lei pe litru. Atunci, cred că am putea reactiva o măsură pe care am mai aplicat-o trecut, acum câţiva ani, pe vremea domnului Iohannis (n. red. - fostul preşedinte Klaus Iohannis), aceea a compensaţiei de 50 de bani pe litru, care, într-un fel sau altul, a funcţionat în economie”, a punctat economistul.
Potrivit lui Adrian Negrescu, există soluţii fiscale, o reducere a accizelor, însă acest lucru este valabil „doar în cazul în care acest război se va prelungi”.
„Altfel, pentru moment, este doar o speculaţie în piaţă care ar putea să se stingă în măsura în care traficul din Strâmtoarea Ormuz va fi reluat”, a adăugat Negrescu, precizând că o reducere a accizelor la carburanţi este „prematură”, având în vedere că în economia românească nu s-au simţit încă efectele unei creşteri „spectaculoase” a preţului petrolului.
Negrescu spune că, din contră, la nivel internaţional, cel puţin în ultimele 48 de ore, preţul petrolului s-a stabilizat în jurul valorii de 83 de dolari pe baril.
„Aşa că sperăm ca decizia militară să determine o încetare a acestor speculaţii pe piaţa petrolului, pe care le vedem din ce în ce mai active”, a mai spus Adrian Negrescu.
Avertisment: să nu fie creată panică în piață
În opinia consultantului economic, nu ar trebui „panicată” populaţia inducând în spaţiul public ideea că există speculanţi în piaţa românească de petrol şi gaze, „care abia aşteaptă să facă bani buni de pe urma acestei situaţii”.
„Eu ştiu că furnizorii de carburanţi din România sunt monitorizaţi atent de organele statului, de Ministerul de Finanţe, de ANAF, de Consiliul Concurenţei, în aşa fel încât, din punctul meu de vedere, declaraţiile (n. red. de luni) ministrului Ivan (n. red. Bogdan Ivan, ministrul Energiei) au fost hazardate şi nu au făcut altceva decât să inducă un semnal de panică în rândul oamenilor. Trebuie să fim temperaţi în declaraţii şi să evităm să alimentăm teoria conspiraţiei care, din păcate, a luat amploare pe social media, legat de multinaţionalele care «fură» România în această situaţie, între ghilimele, desigur”, a conchis Adrian Negrescu.
În ultimele 48 de ore, preţul benzinei şi al motorinei la pompă a crescut în România cu aproximativ 15 bani pe litru, depăşind pragul de 8 lei în multe benzinării din ţară, aceasta fiind prima scumpire semnificativă de la începutul războiului din Iran. Preţurile carburanţilor sunt influenţate în principal de evoluţia cotaţiilor internaţionale ale petrolului şi ale produselor petroliere rafinate, dar şi de nivelul taxelor, accizele şi TVA reprezentând o parte semnificativă din preţul final plătit la pompă.
Analiştii avertizează că, în cazul în care tensiunile din regiune vor continua să determine creşterea preţului petrolului, scumpirile carburanţilor ar putea continua.
Luni, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, afirma, în legătură cu apariţia unor zvonuri privind creşterea preţului la combustibil în contextul războiului din Iran, că nu există niciun motiv ca preţul la pompă să ajungă 10 lei din cauza speculei. Ivan mai spunea că statul este în alertă şi că România are „rezerve suficiente, inclusiv din rezerva statului, pentru cel puţin 90 de zile”.
„Atât Consiliul Concurenţei, cât şi ANAF şi ANPC se ocupă în mod corect pentru verificarea aplicării legii, pentru evitarea situaţiei de speculă în acest moment în care se poate invoca conflictul internaţional din Orientul Mijlociu, pentru a creşte artificial preţul la pompă. Noi ne ocupăm de acest lucru. Se ocupă toate instituţiile de acest lucru în momentul în care au şi echipe în teren, dar au şi echipe care verifică documente, preţul de achiziţie şi sunt cu ochii pe acest subiect”, avertiza Bogdan Ivan.
La rândul său, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, afirma că instituţia pe care o conduce monitorizează constant sectorul distribuitorilor de
carburanţi, evoluţia preţurilor şi modul în care se comportă comercianţii de carburanţi, pentru a se asigura că modificările de preţ sunt determinate „de factori obiectivi”. Chiriţoiu mai spunea că nu doreşte să vadă comercianţi care să profite de tensiunile din Orientul Mijlociu pentru a creşte nejustificat preţurile.
Preşedintele Consiliului Concurenţei avertiza că toate încălcările legislaţiei privind concurenţa vor fi sancţionate.
Strâmtoarea Ormuz, punct strategic pentru energia mondială
Închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran a provocat unde de şoc pe pieţele globale ale energiei, iar Asia se conturează drept regiunea care va resimţi cel mai acut impactul, potrivit analiştilor citaţi de CNBC. Situată între Oman şi Iran, strâmtoarea este o arteră vitală pentru comerţul mondial cu petrol: aproximativ 13 milioane de barili pe zi au tranzitat-o în 2025, adică 31% din fluxurile maritime globale de ţiţei.
O blocadă prelungită ar împinge preţurile petrolului şi mai sus, iar unii analişti văd deja un potenţial salt la peste 100 de dolari pe baril. Circa 20% din exporturile globale de GNL din Golful Persic sunt, de asemenea, expuse, majoritatea provenind din Qatar şi transportate prin Ormuz. Qatar, unul dintre cei mai mari furnizori mondiali de LNG, şi-a oprit producţia după atacurile iraniene asupra facilităţilor din Ras Laffan şi Mesaieed.
Comentează