De la îmbunătățirea capacității de concentrare până la creșterea performanței sportive, unii cercetători susțin că „economisirea” somnului pentru mai târziu poate aduce beneficii reale. Așa-numitul „sleep banking” presupune dormitul mai mult timp de câteva nopți, înaintea unei perioade în care odihna va fi limitată. Specialiștii spun că această strategie ar putea ajuta creierul să facă mai bine față privării de somn, relatează BBC.
Așa-numitul „sleep banking” presupune dormitul mai mult, timp de mai multe nopți consecutive, înaintea unei perioade în care somnul va fi limitat. Potrivit unor specialiști, această strategie ar permite creierului să își creeze rezerve care pot susține vigilența și performanța cognitivă în perioadele de privare de somn.
Conceptul a fost introdus în 2009 de cercetători americani care au analizat dacă prelungirea somnului înaintea unor misiuni ar putea îmbunătăți capacitatea de concentrare. Într-un studiu realizat pe 24 de militari, participanții care au dormit mai mult înaintea unei săptămâni cu somn sever restricționat au prezentat o scădere mai mică a vigilenței și s-au recuperat mai rapid decât cei care nu și-au prelungit anterior somnul.
Rezultate similare au fost raportate și în studii ulterioare. În 2023, o cercetare realizată pe medici dintr-un spital din Miami a arătat că acumularea a aproximativ 90 de minute suplimentare de somn, timp de trei nopți, a fost asociată cu o performanță mai bună în timpul a două săptămâni de ture de noapte. Alte studii sugerează beneficii și în sport, inclusiv îmbunătățirea timpilor de reacție, a preciziei și reducerea nivelului de stres fizic.
„Sleep banking”, o metodă controversată
Totuși, „sleep banking” rămâne un subiect controversat. Unii cercetători afirmă că nu este clar dacă organismul poate „stoca” somnul pentru a-l folosi ulterior sau dacă rezultatele reflectă doar recuperarea unui deficit de somn deja existent. Analizele disponibile nu demonstrează în mod convingător că îmbunătățirile de performanță sunt un efect direct al prelungirii somnului înainte.
Specialiștii subliniază că somnul este esențial pentru procesele metabolice, neurologice și cognitive și pentru eliminarea substanțelor reziduale din creier. Majoritatea adulților funcționează optim cu aproximativ șapte până la nouă ore de somn pe noapte, iar persoanele care se pot descurca constant cu doar patru sau cinci ore sunt rare.
Privarea cronică de somn este asociată cu scăderea performanței profesionale și sociale, reducerea motivației și dificultăți cognitive. De asemenea, lipsa somnului afectează capacitatea de învățare și de stocare a informațiilor pe termen lung.
Când ar putea fi utilă și ce recomandă specialiștii
Cei care susțin „sleep banking” consideră că metoda ar putea fi utilă înaintea unor perioade cu program foarte încărcat, zboruri lungi sau ture de noapte. Recomandarea este prelungirea somnului cu aproximativ 30–60 de minute pe noapte, timp de una sau două săptămâni, înaintea unei astfel de perioade. Somnul de zi poate fi de ajutor, dacă nu afectează odihna de noapte.
Există însă opinii diferite în privința eficienței acestei strategii la persoanele deja foarte private de somn. Unii specialiști susțin că „datoria de somn” trebuie, în primul rând, recuperată și că somnul nu poate fi acumulat în avans, fiind mai degrabă comparabil cu un card de credit decât cu o pușculiță.
Deși recuperarea somnului pierdut este considerată benefică, experții avertizează asupra somnului de după-amiază mai lung de 45 de minute, care poate provoca stări de confuzie și moleșeală.
În ansamblu, chiar dacă „sleep banking” ar putea oferi avantaje pe termen scurt, specialiștii subliniază că nu reprezintă o soluție durabilă. Menținerea unui program regulat de culcare și trezire și asigurarea unui somn suficient și de calitate rămân cele mai importante recomandări pe termen lung.
Comentează