Raportul făcut de Congresul SUA, care vorbește inclusiv despre anularea alegerilor prezidențiale din România, a încins serios disputele pe scena politică.
Dacă liderul AUR, George Simion, a cerut alegeri anticipate ca urmare a raportului, prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a rupt rândurile taberei suveraniste și arată că acesta este un raport general despre libertatea de exprimare, nu este un raport care să vizeze în mod special România. O poziție similară a avut și președintele Nicușor Dan.
Dan Dungagiu: Acest raport nu-i asumat, nu-i votat
„Raportul ăsta, sigur, ce ni se tot spune de raport, că nu-i asumat, că nu-i votat, să ne înțelegem. În America există instituția Majority Staff Report. Adică, o comisie care are o majoritate, care-i republican în cazul ăsta, scrie un raport.
Dacă nu-ți convine, poți să scrii Minority Staff Report, care este raportul scris de minorități, adică de democrații din comisii.”, a spus Dan Dungaciu, informează Mediafax.
Prim-vicepreședintele partidului condus de George Simion mai arată că, în opinia sa, democrații nu vor reacționa cu un raport alternativ, de tip „Minority Staff Report”, chiar dacă procedura o permite.
„Eu cred că democrații nu vor scrie un raport și nu vor scrie pentru că nici lor nu le place cenzura.
Ăsta este un raport, nu explicit despre România, ci despre cenzura care se întâmplă pe bătrânul continent, ca să zic așa”, conchide Dungaciu.
George Simion a cerut alegeri anticipate
Președintele AUR, George Simion, a anunțat că partidul său cere organizarea de alegeri parlamentare anticipate.
Solicitarea a fost făcută miercuri după apariția raportului din Congresul SUA privind anularea alegerilor prezidențiale din România.
„Cerem revenirea la votul poporului, la alegeri parlamentare anticipate”, a declarat liderul AUR.
El le-a cerut partidelor „care se pretind democratice să revină la democrație” și a anunțat că AUR este dispus să asigure guvernarea interimară.
George Simion a spus că solicitarea sa este justificată după apariția raportului SUA privind alegerile anulate din România.
„Toate demersurile noastre arată că adevărul este ascuns în mod intenționat cetățenilor români”, a susținut Simion care a adăugat că declarațiile oficialilor români privitoare la influența rusească în alegerile din România nu pot fi dovedite.
Comisia juridică din Camera Reprezentanților a SUA, condusă de republicanul Jim Jordan, un apropiat al președintelui SUA, Donald Trump, a publicat marți seară un raport de 160 de pagini în care acuză Comisia Europeană că a interferat în alegerile prezidențiale anulate din România și că cenzurează dreptul fundamental la libera exprimare.
Poziția lui Nicușor Dan
Președintele României, Nicușor Dan, are o primă reacție după ce Congresul SUA a prezentat un Raport despre alegerile prezidențiale anulate din România.
Dan spune că referirile la țara noastră sunt „strict contextuale”, iar România nu este subiectul Raportului preliminar al Comitetului Judiciar.
„România nu este subiectul Raportului preliminar al Comitetului Judiciar al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, iar referirile din document la adresa țării noastre sunt strict contextuale, într-o dezbatere mult mai amplă despre libertatea de exprimare.
Referirile la alegerile prezidențiale din 2024 prezentate în raport sunt strict descriptive și reflectă doar parțial răspunsul unei singure companii private, platforma TikTok.
Acestea nu reprezintă și nici nu se pot substitui unei evaluări juridice”, spune, miercuri, președintele României, Nicușor Dan, într-o postare pe Facebook.
Acesta afirmă că, în același timp, chiar platforma TikTok a admis în mai multe rapoarte publice că a identificat în mod proactiv mai multe rețele de influență ascunsă, a prevenit și a eliminat zeci de mii de conturi și interacțiuni false și a interzis sute de conturi care imitau candidați la președinție.
Ingerințele TIkTok
„Indiferent de concluziile tehnice ale TikTok citate în raport, decizia de anulare a alegerilor a fost un act juridic intern de protecție a ordinii constituționale în fața unei amenințări asimetrice, bazat pe evaluările instituțiilor de securitate națională și pe autoritatea Curții Constituționale a României.
Decizia CCR s-a fundamentat pe documentele care indicau fără echivoc denaturarea egalității de șanse între candidați și vicierea masivă a campaniei electorale de către un singur candidat prin utilizarea netransparentă și ilegală a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale, precum și prin finanțarea nedeclarată a campaniei electorale, inclusiv în mediul online. Ingerințele Federației Ruse în procesele electorale din țările europene, inclusiv din România, au fost evidențiate și de rapoarte oficiale ale NATO, Uniunii Europene și Guvernului Marii Britanii.
Imixtiunea malignă a Federației Ruse nu s-a limitat la o singură platformă de social media, ci face obiectul unei ample campanii de manipulare cu scopul de a destabiliza democrațiile europene, demers care se derulează de mulți ani sub forma unui veritabil război hibrid”, mai spune Dan.
Cum se întocmesc rapoartele politice în Congresul SUA
Invitat în emisiunea Marius Tucă Show, Dungaciu a explicat mecanismul prin care sunt redactate astfel de documente în cadrul legislativului american.
Potrivit acestuia, raportul nu este rezultatul unui vot formal, ci reflectă poziția politică a majorității din comisie.
„Raportul ăsta, sigur, ce ni se tot spune de raport, că nu-i asumat, că nu-i votat, să ne înțelegem.
În America există instituția Majority Staff Report. Adică, o comisie care are o majoritate – care-i republicană în cazul ăsta – scrie un raport. Dacă nu-ți convine, poți să scrii Minority Staff Report, care este raportul scris de minorități, adică de democrații din comisii”, a afirmat analistul.
Și opoziția poate redacta un raport
În sistemul parlamentar american, astfel de rapoarte sunt realizate de staff-ul politic al comisiilor și sunt utilizate pentru a prezenta concluzii, analize sau recomandări asupra unor teme investigate.
Deși pot avea influență în dezbaterile publice sau legislative, ele nu au statut de document oficial al Congresului și nu implică adoptarea unei poziții instituționale prin votul plenului sau al întregii comisii.
Dungaciu a subliniat că astfel de documente sunt instrumente politice folosite frecvent în activitatea comisiilor parlamentare americane și oferă majorității posibilitatea de a-și expune punctul de vedere asupra unor teme de interes public.
El a precizat că opoziția are, de asemenea, posibilitatea de a formula un raport separat, care să reflecte perspectiva minorității politice.
Raportul analizează libertatea de exprimare în Europa
„Eu cred că democrații nu vor scrie un raport și nu vor scrie pentru că nici lor nu le place cenzura. Ăsta este un raport, nu explicit despre România, ci despre cenzura care se întâmplă pe bătrânul continent, ca să zic așa”, a mai spus Dungaciu.
Analistul a explicat că documentul face parte dintr-o serie mai largă de analize realizate de comisii ale Congresului asupra politicilor publice internaționale și a modului în care acestea pot influența libertatea de exprimare, reglementarea platformelor digitale și standardele democratice.
Potrivit acestuia, raportul menționat analizează în principal tendințele privind reglementarea conținutului și libertatea de exprimare în spațiul european, fără a se concentra exclusiv asupra situației din România.
Astfel de rapoarte pot contribui la conturarea dezbaterilor politice sau la fundamentarea unor inițiative legislative ulterioare, însă nu produc efecte juridice directe și nu reprezintă poziția oficială a legislativului american.
Declaratia integrala a lui Dan Dungaciu:
Dan Dungaciu -
„Ce tot ni se spune de raport că nu-i asumat, că nu-i votat… stați să ne înțelegem.
În America există instituția Majority Staff Report, adică o comisie care are o majoritate, care e republicană în cazul ăsta, scrie un raport.
Dacă nu-ți convine, poți să scrii Minority Staff Report, care este raportul scris de minorități, adică democrații din comisia asta.
Eu cred că democrații nu vor scrie un raport sau un contraraport. Și nu vor scrie pentru că nici lor nu le place cenzura.
Ăsta este un raport nu explicit despre România, ci despre cenzura care se întâmplă pe bătrânul continent în care sunt luate toate cazurile de la Olanda, alegerile Parlamentului European, alegerile din Irlanda, alegerile din Polonia, alegerile din Marea Britanie și România. România îi sunt dedicate cele mai multe pagini, 16 pagini.
Deci, americanii se uită la Europa, fac o evaluare și constată că acolo se întâmplă lucruri care n-ar trebui să se întâmple în ceea ce se numește o democrație, democrațiile tradiționale, clasice ale spațiului occidental. (…)
Acest raport este expresia unei evaluări pe spațiul european, evaluare care pune, din păcate, România la loc de frunte. (…)
Acest raport, dincolo de partea dedicată României care, repet, e cea mai consistentă, probabil ar fi putut să pună în titlu și cu România, să o evidențieze un pic mai bine… despre România se vorbește cel mai mult.
Dar înainte de România în 2023, în Slovacia, se spune ce era hate speech, adică indicația prețioasă a Bruxelles-ului, prin care spunea TikTok-ului ce să facă un hate speech și care sunt reperele principale prin care poți identifica hate speech-ul (…)
Eu am impresia că cineva i-a cam lăsat în offside pe domnii de la Putere, pentru că în momentul în care apare în acest moment că ingerința rusă cel puțin nu este demonstrată, tu trebuie să vii și să spui, nu domnule, ingerința rusă e demonstrată”
Comentează