Salvamontiştii din Maramureş atrag atenţia că, în ultimele 24 de ore, în şaua Galaţiului din Munţii Rodnei s-a produs o avalanşă de mari diminensiuni, iar riscul de noi astfel de incidente este mare. ”Toată creasta este încărcată şi există posibilitatea declanşării altor avalanşe”, arată aceştia, menţionând că risc ridicat este şi în Munţii Maramureşului şi Munţii Ţibleş.
Reprezentanţii Salvamont Maramureş au transmis, vineri, că în Munţii Rodnei, Munţii Maramureşului şi Munţii Tibleş există un ”risc real de avalanşă şi dificultăţi majore de deplasare”, având în vedere stratul mare de zăpadă acumulat, de până la 1,5 metri, precum şi încălzirea din ultimele zile.
”În ultimele 24 ore, în Maramureş, în Munţii Rodnei, mai precis în şaua Galaţiului - faţa nordică s-a produs o avalanşă de mari dimensiuni, în jur de 50-75 metri lăţime şi 150-200 metri. Toată creasta este încărcată şi există posibilitatea declanşării altor avalanşe”, au avertizat salvamontiştii.
Elemente esenţiale de siguranţă pe care orice turist ar trebui să le aibă
Ei au prezentat o listă cu elementele esenţiale de siguranţă pe care orice turist ar trebui să le aibă în rucsac în aceste condiţii.
Astfel, este vorba de un kit de supravieţuire pe timp de iarnă, format din echipament de siguranţă: kit-ul de avalanşă (sondă, lopată, dispozitiv de căutare - DVA, colţari) dacă există intenţia de a ieşi de pe pârtiile amenajate, energie de rezervă: un acumulator extern (power bank), deoarece frigul descarcă bateriile telefoanelor mult mai rapid, sursă de lumină: o lanternă frontală cu baterii de rezervă (ziua este scurtă, iar vizibilitatea poate scădea brusc), hidratare şi calorii: termos cu ceai cald şi alimente bogate în energie (ciocolată, batoane proteice, nuci), folie de supravieţuire: ocupă loc puţin, dar poate preveni hipotermia în caz de accidentare.
Semnele de pericol la care turiştii trebuie să fie atenţi
Totodată, salvamontiştii au enumerat semnele de pericol la care turiştii trebuie să fie atenţi.
”Sunete de tip «whumpf»: Zgomotul înfundat care indică prăbuşirea unui strat de zăpadă sub greutatea ta. Cornişele de zăpadă: Acele «streaşini» formate de vânt pe creste; nu te apropia de margine, se pot rupe oricând. Schimbarea bruscă a temperaturii: Încălzirea rapidă face zăpada instabilă şi grea”, au transmis aceştia.
De altfel, turiştii fără experienţă sunt sfătuiţi să rămână pe pârtiile amenajate din staţiuni precum Borşa, Cavnic, Şuior sau Izvoare, unde zonele sunt monitorizate şi riscurile sunt controlate.
Risc mare de avalanșă în Munții Făgăraș
Stratul de zăpadă depășește 2 metri pe unele văi, iar spre sol se formează cristale periculoase care pot declanșa avalanșe mari. Administrația Națională de Meteorologie stabilește risc mare în Munții Făgăraș pentru 16-19 ianuarie.
În Munții Făgăraș, la altitudini de peste 1800 de metri, s-au depus local 10-20 cm de zăpadă în ultimele 36 de ore, mai ales pe versanții nordici. Temperaturile relativ ridicate au determinat însă umezirea și îngreunarea zăpezii, în special sub 2000 de metri. În zona crestelor se mențin plăcile mai vechi de vânt, pe versanți cu orientări diferite.
În zona crestelor se întâlnesc zone de 20-40 cm de pulver, iar în profunzime straturi subiacente cu rezistență încă scăzută. Pe unele văi, depozitele de zăpadă sunt consistente, local de peste 2 metri. Spre sol se regăsesc cristale tip cupă, care pot favoriza în cazuri izolate alunecarea straturilor superioare și genera avalanșe de dimensiuni mari.
Pe pantele înclinate se va menține riscul declanșării unor avalanșe de dimensiuni medii și izolat mari, care să angreneze stratul nou-depus și cel compactat din partea superioară, precum și plăcile de vânt formate în zonele înalte, mai ales la suprasarcini, dar izolat și spontan.
Sub 1800 de metri, stratul de zăpadă are dimensiuni destul de mari, local de 30-60 cm, iar pe versanții nordici s-au depus pe alocuri peste 10 cm de zăpadă proaspătă, în special la peste 1600 de metri. Temperaturile diurne apropiate de zero grade din primele 24 de ore vor menține umed și greu stratul superior, care poate astfel aluneca peste cel vechi și întărit. cest lucru poate duce la declanșarea de curgeri sau avalanșe de dimensiuni medii și izolat chiar mari, în special la altitudini de 1600-1800 de metri. Răcirea treptată a vremii va induce însă o consolidare în strat.
Munții Bucegi, Parâng-Șureanu și Țarcu-Godeanu
În Munții Bucegi, Parâng-Șureanu și Țarcu-Godeanu, la peste 2000 de metri se întâlnește un strat de pulver, de grosimi ce depășesc pe alocuri 10 cm. Tasarea zăpezii din partea superioară a continuat, în special sub 2000 de metri, formându-se astfel un strat mai compactat la suprafață.
În zona crestelor sunt formate numeroase plăci de vânt, pe versanți cu orientări diferite. Primii 40-60 cm de la suprafață sunt constituiți din zăpadă neconsolidată. Pe unele văi, depozitele de zăpadă sunt consistente, depășind izolat 2 metri.
Carpații Occidentali
În Carpații Occidentali, stratul de zăpadă măsoară local peste 30-40 cm, iar depozite mai importante se întâlnesc pe văile adăpostite. În partea superioară zăpada s-a compactat, iar în apropierea crestelor se întâlnesc plăci de vânt. Pe pantele înclinate, mai ales la suprasarcini, va exista riscul declanșării unor avalanșe de dimensiuni mici și cu totul izolat medii.
Maivul Ceahlău
Pe Masivul Ceahlău, stratul de zăpadă este mai consistent la altitudini de peste 1500 de metri. Răcirea vremii va duce la o consolidare a stratului. Vor fi condiții pentru avalanșe de dimensiuni mici și cu totul izolat medii pe pantele mai înclinate.
Vineri, la ora 14:00, stratul de zăpadă măsura: 155 cm la Vârful Omu, 139 cm la Bâlea-Lac, 80 cm la Țarcu, 59 cm la Călimani, 60 cm la Semenic și 50 cm la Stâna de Vale.
Comentează