Întrucât criza din Orientul Mijlociu se desfășoară cu dimensiuni imprevizibile și o evoluție incertă, reuniunea de astăzi a miniștrilor energiei din UE este așteptată cu un interes deosebit. Din partea greacă, ministrul mediului și energiei, dl Stavros Papastavrou, se află deja la Bruxelles și, împreună cu ministrul adjunct, dl Nikos Tsafos, va sublinia poziția consacrată a Greciei cu privire la necesitatea unui răspuns european comun la aceste provocări, scrie energypress.gr.
Conform agendei oficiale a consiliului, aspectele care vor fi examinate sunt stabilirea prețurilor energiei cu prețul marginal al sistemului, rolul ETS, interconexiunile și funcționarea pieței interconectate. Cu toate acestea, se așteaptă ca toate acestea să se integreze în evoluțiile actuale și în modul în care Europa poate răspunde provocărilor.
Discuțiile se vor concentra pe „Pachetul privind rețelele” al Comisiei Europene, o inițiativă legislativă prezentată la 10 decembrie 2025, care urmărește remodelarea infrastructurii energetice a continentului, accelerând în același timp tranziția către o rețea electrică mai integrată și mai rezilientă. Propunerile încorporează mai multe dintre prioritățile promovate de Grecia, consolidând „amprenta Greciei” în noul cadru european.
Atena susține că, fără o infrastructură transfrontalieră mai puternică și proceduri de licențiere mai eficiente, Uniunea Europeană riscă să încetinească tranziția energetică și să submineze propria securitate energetică.
O rețea europeană pentru o nouă eră energetică
Pachetul propus privind rețelele include o revizuire a regulamentului care reglementează infrastructura energetică transeuropeană (TEN-E) și noi norme pentru accelerarea procedurilor de autorizare a rețelelor de electricitate. Aceste reforme vizează abordarea unuia dintre cele mai importante blocaje din tranziția energetică a Europei: lipsa unei infrastructuri suficiente pentru transportul energiei electrice curate între statele membre.
În practică, propunerile vizează îmbunătățirea conectivității transfrontaliere, stimularea electrificării în sectoare precum transporturile și industria și accelerarea construcției și modernizării rețelelor energetice. În același timp, ele urmăresc să sporească reziliența și securitatea infrastructurii transfrontaliere, astfel încât sistemul energetic european să poată răspunde atât perturbărilor tehnice, cât și crizelor geopolitice.
Conexiuni
Pentru Grecia, accentul pus pe interconectivitate este deosebit de important. Situată la intersecția dintre Europa, Mediterana de Est și Balcani, țara își propune să devină un centru energetic regional. În ultimii ani, Atena a sprijinit proiecte care conectează sistemele electrice din sud-estul Europei și permit transferul de energie din surse regenerabile din Mediterana către piețele europene.
Oficialii guvernamentali susțin că rețelele mai puternice nu numai că vor ajuta la integrarea surselor de energie regenerabilă, dar vor reduce și fragmentarea care încă caracterizează piața europeană a energiei electrice.
Securitatea energetică sub presiune
Reuniunea ministerială are loc într-un moment deosebit de sensibil pentru piețele energetice internaționale. Noua volatilitate care a urmat escaladării tensiunilor din jurul Iranului a adăugat incertitudine lanțurilor de aprovizionare cu energie deja fragile.
Deși dependența directă a Europei de transportul de energie prin Strâmtoarea Hormuz este relativ limitată, piața gazelor naturale lichefiate (GNL), din ce în ce mai globalizată, înseamnă că orice perturbări afectează rapid prețurile internaționale. Țările europene se află acum în concurență directă cu cumpărătorii asiatici pentru a-și asigura încărcăturile de GNL, ceea ce duce la creșteri de prețuri.
Impacturi vizibile
Efectele sunt deja vizibile pe piețele de energie electrică, gaze și petrol, sporind presiunea politică asupra guvernelor pentru a lua măsuri.
În același timp, nivelurile de stocare a gazelor naturale în Europa rămân alarmant de scăzute. La mijlocul lunii martie, instalațiile europene de stocare erau în medie umplute în proporție de doar 29%, semnificativ sub nivelurile sezoniere și cele mai scăzute niveluri înregistrate de la criza energetică din 2022. Economii majore precum Franța și Germania se apropie de 22%, în timp ce Olanda a scăzut sub 10%.
Aceste cifre ridică îngrijorări cu privire la costul și capacitatea de reaprovizionare a stocurilor înainte de iarna viitoare, deoarece normele europene impun ca stocarea să fie umplută în proporție de 90%. Având în vedere că se așteaptă o creștere a prețurilor GNL, acest proces s-ar putea dovedi deosebit de costisitor.
Lecțiile ultimei crize energetice
Factorii de decizie politică europeni sunt foarte conștienți de costurile economice și politice ale crizelor energetice. Între septembrie 2021 și iunie 2023, guvernele UE au
cheltuit aproximativ 651 de miliarde de euro pentru a proteja gospodăriile, întreprinderile și industriile mari consumatoare de energie de creșterile prețurilor combustibililor fosili.
Cu toate acestea, criza a evidențiat și capacitatea Uniunii Europene de a reacționa rapid și de a-și consolida reziliența pe termen lung. Dezvoltarea rapidă a surselor de energie regenerabilă – în special a energiei eoliene și solare – a contribuit semnificativ la reducerea dependenței de combustibilii fosili importați. În ultimii cinci ani, capacitatea suplimentară instalată din sistemele eoliene și fotovoltaice a economisit aproximativ 59 de miliarde de euro, sume care altfel ar fi fost cheltuite pentru importurile de combustibili.
Dezbaterea privind piața europeană a carbonului
În ciuda acestei direcții generale, politicile europene privind clima au fost recent în centrul unor dezbateri intense. Mecanismul UE de stabilire a prețului carbonului, Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), a fost criticat de unele personalități politice și economice care susțin că acesta contribuie la creșterea costurilor energiei.
Mulți analiști și instituții europene resping însă acest argument. Volatilitatea prețurilor combustibililor fosili și tensiunile geopolitice rămân principalii factori care determină prețurile ridicate la energie. În același timp, ETS a generat venituri publice semnificative – aproximativ 250 de miliarde de euro până în 2024 – care finanțează tranziția verde a Europei.
Se preconizează că viitoarea revizuire a ETS din 2026 va fi o piatră de hotar majoră pentru strategia industrială și climatică a Europei.
Energie accesibilă și competitivitate europeană
Dincolo de politica în materie de infrastructură și climă, miniștrii vor examina și progresele înregistrate în ceea ce privește Planul de acțiune european pentru energie accesibilă, prezentat în urmă cu un an. Scopul acestuia este de a reduce costurile energiei pentru gospodării și întreprinderi, fără a submina traiectoria tranziției energetice.
Discuția se va extinde și la cooperarea Uniunii Europene cu țările vecine, cu un accent deosebit pe securitatea energetică a regiunii. Miniștrii vor schimba opinii cu oficiali din Republica Moldova și Ucraina cu privire la interconectarea sistemelor energetice și stabilitatea fluxurilor de energie.
Comentează