Camera Deputaţilor: Structurile Armatei Române - transferate, pe perioade limitate, în relaţia cu comandantul forţelor armate străine

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de lege care reglementează desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român.

S-au înregistrat 201 voturi "pentru", 100 "contra" şi o abţinere, informează AGERPRES.

Potrivit celor adoptate, structurile desemnate din Armata României, în funcţie de necesităţile operaţionale, vor putea fi transferate, pentru perioade determinate de timp, sub diferite grade de autoritate, în relaţia cu comandantul forţelor armate străine care conduce o operaţie militară pe teritoriul statului român.

Proiectul reglementează desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare atunci când nu este instituită starea de urgenţă ori starea de asediu sau nu este declarată starea de mobilizare ori starea de război.

Desfăşurarea acestor misiuni şi operaţii militare se va realiza în cazul iminenţei sau existenţei unor acţiuni, fapte sau stări de fapt, capacităţi, strategii, intenţii ori planuri ce pot afecta valorile, interesele şi obiectivele naţionale de securitate şi/sau sunt de natură să pună în pericol direct sau indirect securitatea naţională, prin afectarea caracterului naţional, a suveranităţii, independenţei, unităţii şi integrităţii teritoriale, a funcţionării normale a instituţiilor statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, a vieţii şi integrităţii fizice a cetăţenilor, prevede actul normativ.

De asemenea, misiunile şi operaţiile militare se execută de către forţele armate în mod exclusiv sau cu participarea forţelor armate străine, cu respectarea legislaţiei României, a tratatelor internaţionale, acordurilor bilaterale şi multilaterale şi înţelegerilor tehnice încheiate cu forţele armate străine.

"Iniţierea misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român se aprobă de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în condiţiile în care indicatorii şi avertizările stabilite prin planuri arată o deteriorare a mediului de securitate internaţional sau regional şi iminenţa unor riscuri de securitate la adresa statului român", stipulează proiectul.

Preşedintele României informează Parlamentul în termen de 5 zile cu privire la decizia luată, iar dacă Parlamentul este în vacanţă, la începerea sesiunii ordinare sau extraordinare, după caz.

Conducerea şi executarea misiunilor şi operaţiilor militare se realizează în conformitate cu documentele de planificare şi conducere aprobate de autorităţile competente, prevăzute de Legea apărării naţionale a României nr. 45/1994, cu modificările şi completările ulterioare.

"Pe durata participării la misiuni şi operaţii militare, pe teritoriul statului român, pentru îndeplinirea misiunilor încredinţate, personalul forţelor armate române şi străine poate face uz de armamentul, muniţiile şi dispozitivele militare din dotare, în conformitate cu legislaţia României şi cu regulile de angajare autorizate", se mai arată în actul normativ.

Regulile de angajare se fundamentează pe următoarele temeiuri: a) legale - care urmăresc asigurarea deplinei conformităţi cu prevederile legislaţiei naţionale şi internaţionale în domeniu; b) politice - care au în vedere asigurarea cadrului în care misiunile şi operaţiile militare corespund obiectivelor politico-militare şi stării finale dorite; c) militare - care vizează asigurarea premiselor necesare desfăşurării misiunilor şi operaţiilor militare, precum şi asigurarea protecţiei forţelor proprii/aliate/de coaliţie.

"Pe timpul desfăşurării misiunilor şi operaţiilor militare, pe teritoriul statului român, cu participarea forţelor armate străine, comandantului român desemnat să conducă misiunea sau operaţia militară îi pot fi transferate, sub diferite grade de autoritate, forţele armate străine participante, în limitele stabilite prin mesajul privind transferul de autoritate", prevede proiectul.

Totodată, "structurile desemnate din cadrul Armatei României, în funcţie de necesităţile operaţionale, pot fi transferate pentru perioade determinate de timp, sub diferite grade de autoritate în relaţia cu comandantul forţelor armate străine care conduce o operaţie militară pe teritoriul statului român, în limitele stabilite prin mesajul privind transferul de autoritate, semnat de către şeful Statului Major al Apărării şi prin înţelegerile tehnice încheiate în acest sens", mai prevede actul normativ.

În funcţie de dinamica situaţiei operaţionale, şeful Statului Major al Apărării poate dispune încetarea transferului de autoritate asupra forţelor Armatei României participante la misiuni şi operaţii militare pe teritoriul statului român.

Fondurile necesare participării forţelor Armatei României la misiuni şi operaţii militare pe teritoriul statului român se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naţionale.

Reprezentanţii AUR şi S.O.S. România au criticat proiectul, susţinând că încalcă Constituţia, în timp ce USR şi PNL au arătat că actul normativ este important pentru protejarea cetăţenilor.

Deputata AUR Ioana Ramona Bruynseels a apreciat că proiectul este "un atac la Constituţie". "Nicăieri în Constituţie nu se spune despre transferul autorităţii Armatei Române către o forţă străină", a spus ea.

Liderul deputaţilor S.O.S. România, Dumitru Coarnă, a afirmat că actul normativ reprezintă "o aberaţie". "Adăugaţi la Constituţie. Avem dreptul să aprobăm în Parlament operaţiunile.(...) Nu avem niciun fel de probleme militare cu Federaţia Rusă, încercăm să rămânem neutri.(...) Prin artificii, încercaţi să reintroduceţi dictatura în România", a spus el.

În replică, deputatul USR Bogdan Rodeanu a declarat că proiectul generează posibilitatea ca Armata română să intervină pe timp de pace în cazul unor acţiuni împotriva poporului român, menţionând că trebuie întreprinse măsurile necesare prin care să fie protejată viaţa, sănătatea, proprietatea, drepturile şi libertăţile cetăţenilor români.

Deputata PNL Alina Gorghiu a apreciat că adoptarea proiectului este absolut necesară. "Este un proiect de salutat. Protejarea vieţii românilor, protejarea asigurării siguranţei naţionale sunt priorităţi. De aceea este foarte important ca instituţiile statului să poată să reacţioneze rapid, prompt şi eficient", a adăugat ea.

Camera Deputaţilor este prima sesizată cu acest proiect, Senatul este for decizional.