Senatul a adoptat, marţi, un proiect de lege care prevede instituirea pe 18 iulie a Zilei Naţionale a Rezistenţei Anticomuniste din România.
"Cu prilejul Zilei Naţionale a Rezistenţei Anticomuniste din România, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice de cultură din ţară şi străinătate, precum şi organizaţiile aparţinând minorităţilor naţionale pot organiza activităţi culturale, sociale, educative şi artistice prin care să fie promovate istoria comunismului din România şi eroii rezistenţei anticomuniste române.
Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, serviciile publice deconcentrate cu atribuţii în domeniile culturii, turismului şi educaţiei, precum şi instituţiile de învăţământ superior pot acorda sprijin material, financiar şi logistic pentru organizarea de evenimente culturale şi educative dedicate Zilei Naţionale a Rezistenţei Anticomuniste din România, în limita resurselor financiare şi logistice disponibile", stipulează proiectul iniţiat de un grup de parlamentari PNL.
Potrivit proiectului, autorităţile şi instituţiile menţionate pot organiza manifestări culturale în colaborare cu muzee, centre culturale, şcoli, instituţii religioase, asociaţii şi fundaţii care au ca obiect de activitate promovarea Zilei Naţionale a Rezistentei Anticomuniste din Romania.
"Cu ocazia sărbătoririi anuale a Zilei Naţionale a Rezistentei Anticomuniste din Romania, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot produce, difuza sau redifuza conţinut editorial care promovează memoria eroilor rezistenţei anticomuniste din România", mai prevede proiectul.
Conform iniţiatorilor, în societate există "o anumită" formă de nostalgie după perioadă comunistă ceea ce ar putea însemna că
"statul român nu a făcut suficient pentru a păstra vie memoria eroilor martiri ai poporului român, a celor care s-au opus dictaturii, cu preţul vieţii lor".
"Considerăm deosebit de importantă păstrarea vie a memoriei rezistenţei anticomuniste din România, care s-a manifestat încă din primele zile
ale instalării regimului criminal comunist. (...) La 18 iulie 1959 a avut loc, la Jilava, executarea a 16 membri din gruparea de rezistenţă condusă de Toma Arnăuţoiu, după o judecată rapidă, prin procese-mascaradă. Rămâne, aşadar, emblematică ziua de 18 iulie pentru istoria comunismului din România, pentru modul în care regimul criminal comunist a înţeles să anihileze, prin condamnare la moarte, orice cetăţean român care se împotrivea regimului totalitar", se arată în expunerea de motive a proiectului.
Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.
Comentează