Actriţa Dorina Lazăr va primi Premiul pentru întreaga carieră în cadrul Galei Gopo 2026. Distincţia celebrează un parcurs actoricesc definit prin versatilitate, de-a lungul a peste şase decenii, în roluri care însoţesc momente semnificative din istoria cinematografiei româneşti - de la producţiile populare ale anilor ’80 la cinemaul de autor al anilor ’90 şi începutul anilor 2000. Premiul va fi înmânat la gala aniversară de luni, 4 mai, de la Teatrul Naţional Bucureşti, eveniment care marchează a 20-a ediţie a Premiilor Gopo.
Absolventă a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”, Dorina Lazăr a debutat pe scenă în 1961, la Teatrul Regional Bucureşti. Din 1969 face parte din trupa Teatrului Odeon, instituţie de care şi-a legat cea mai mare parte a activităţii artistice şi pe care a condus-o în calitate de director între anii 2003–2017. Pentru această activitate de conducere a primit titlul de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor (2012) din partea Ministerului Culturii şi Comunicării din Franţa.
În cinematografie a debutat în 1974, în filmul Păcală, regizat de Geo Saizescu, apărând la un an distanţă cu un rol mai puternic în "Mastodontul" lui Virgil Calotescu. Au urmat roluri în filme reprezentative pentru mai multe etape ale cinematografiei româneşti, între care "Drumuri în cumpănă" (1979, regia: Virgil Calotescu), "Stop cadru la masă" (1980, r. Ada Pistiner), "Angela merge mai departe" (1981, r. Lucian Bratu), "Semnul şarpelui" (1982, r. Mircea Veroiu), "Liceenii" (1986, r. Nicolae Corjos), "Balanţa" (1992, r. Lucian Pintilie) sau "Binecuvântată fii, închisoare" (2002, r. Nicolae Mărgineanu). În 2013, actriţa revine într-unul dintre rolurile principale din "Bucureşti NonStop", în regia lui Dan Chişu, adăugând o nouă tipologie galeriei sale de personaje. Filmografia Dorinei Lazăr include şi participări în producţii internaţionale, precum "Amen" (2002, r: Costa-Gavras, şi "Modigliani" (2004, r: Mick Davis).
Unul dintre rolurile cele mai pregnante în imaginarul publicului cinefil român rămâne cel al taximetristei Angela Coman din "Angela merge mai departe" (1981). Pentru această interpretare, Dorina Lazăr a primit Premiul pentru cea mai bună actriţă acordat de Asociaţia Cineaştilor din România. La peste patru decenii distanţă, personajul revine într-un dialog cinematografic: în filmul "Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii" (2023), regizorul Radu Jude include fragmente din producţia din 1981 - uneori reluate în slow motion sau în cadru fix - şi readuce personajul Angela în prezent, reinterpretat de actriţa Ilinca Manolache, care revizitează multe dintre locaţiile filmului original.
Întrebată de criticul de film Irina Coroiu despre capacitatea ei de a insufla calitatea firescului oricărui personaj jucat, Dorina Lazăr afirma: „Cred că pentru un creator - indiferent în ce domeniu - importantă, foarte importantă este experienţa de viaţă. Tot ce am acumulat, începând cu prima vârstă, iese fără să vrei la iveală. Sunt mirosuri, gusturi, senzaţii, dureri, bucurii care te ajuta când lucrezi la un rol. Actorul trebuie să fie ca un burete care să absoarbă în el şi bune şi rele şi să le folosească atunci când e nevoie.”
Activitatea de actriţă în teatru şi film a Dorinei Lazăr a fost recunoscută prin numeroase distincţii, între care Premiul pentru întreaga activitate acordat de UNITER şi Premiul pentru întreaga carieră al Festivalului Internaţional de Film Transilvania. A fost decorată cu Ordinul Naţional 'Serviciul Credincios' în grad de Cavaler (2000) şi este cetăţean de onoare al oraşului Hunedoara (2010).
Comentează