Fostul președinte al Curtea Constituțională a României, Augustin Zegrean, avertizează că propunerea legislativă privind modificarea regulilor de funcționare ale Curții, inițiată după amânările repetate din dosarul pensiilor magistraților, intră în coliziune directă cu principiile constituționale care guvernează statutul judecătorilor constituționali.
„Nu pot să-i elimine, pentru că judecătorii sunt inamovibili pe durata mandatului. Judecătorii Curții Constituționale sunt independenți în exercitarea mandatului lor și inamovibili pe durata acestuia”, subliniază Zegrean, trimițând explicit la prevederile din Constituția României care consacră acest statut, potrivit Adevărul.
Declarațiile vin în contextul unei inițiative legislative a parlamentarilor PNL Raluca Turcan și Daniel Fenechiu, apărută pe fondul scandalului generat de lipsa de cvorum la CCR și de amânarea deciziei privind legea pensiilor magistraților, situație care a alimentat acuzații publice de „boicot” al Curții.
Abțineri imposibile într-o Curte fără rezerve
Unul dintre punctele sensibile ale proiectului vizează introducerea obligației judecătorilor CCR de a se abține și de a formula în scris o declarație de abținere atunci când există incompatibilitate sau conflict de interese. Fostul președinte al Curții arată însă că o asemenea regulă ignoră mecanismul de funcționare al jurisdicției constituționale.
„Ei nu au voie să se abțină pentru că, dacă sunt mai puțini de șase, ajung să nu poată să judece. Dacă se abțin patru, cine judecă? La instanțele judecătorești, dacă un judecător se abține, este înlocuit de un alt judecător. Aici nu are cine să-i înlocuiască”, explică Augustin Zegrean.
El amintește că legea actuală de funcționare a CCR prevede explicit că abținerea și recuzarea nu operează în cazul judecătorilor constituționali, tocmai pentru a evita blocajele. „În lege scrie că nu funcționează abținerea și recuzarea. E logic să fie așa”, punctează fostul judecător.
Sancțiuni, cvorum și riscul unui nou blocaj
Inițiativa legislativă propune, totodată, prezența obligatorie a judecătorilor la ședințele de plen, justificarea strictă a absențelor doar pentru motive medicale, caz fortuit sau forță majoră și sancționarea financiară a absențelor considerate nejustificate, prin diminuarea indemnizației lunare. În anumite situații, absențele repetate ar putea deveni relevante inclusiv pentru încetarea mandatului, cu implicarea autorității politice care a numit judecătorul.
În opinia lui Zegrean, astfel de soluții riscă să agraveze exact problema pe care inițiatorii spun că vor s-o rezolve, respectiv funcționarea Curții. Regulile de abținere, aplicate într-o Curte cu doar nouă judecători și fără posibilitate de suplinire, pot conduce rapid la imposibilitatea formării cvorumului legal de șase judecători.
Contextul este cu atât mai sensibil cu cât proiectul a fost formulat explicit ca reacție la amânările din dosarul pensiilor magistraților, un dosar care privește o categorie de drepturi de care beneficiază, în mod structural, toți judecătorii constituționali.
O lege care poate ajunge chiar pe masa CCR
Un alt element paradoxal subliniat în spațiul public este că, în cazul în care propunerea ar fi adoptată de Parlament, ea însăși ar putea fi contestată la Curtea Constituțională. Într-un asemenea scenariu, judecătorii CCR ar fi chemați să analizeze constituționalitatea unui act normativ care le modifică direct statutul, obligațiile și sancțiunile aplicabile.
Comentează