În contextul conflictului din Orientul Mijlociu care nu pare să se apropie de final, ministrul Apărării, Radu Miruţă, susține că România nu se află în pericol imediat, iar Iranul nu pare interesat să extindă conflictul către statele NATO. Oficialul guvernului vorbește despre o strategie militară atent calculată de Teheran, despre capacitatea de apărare a României și despre mecanismele de reacție ale Alianței Nord-Atlantice.
Iranul evită un conflict cu NATO
Ministrul Apărării consideră că modul în care Iranul și-a extins acțiunile în regiune arată clar că evită o confruntare directă cu NATO.
„E destul de complicat şi pentru ei, pe măsura trecerii timpului şi destabilizării capacităţilor de reacţie militară, să se extindă. Au extins către ţările din Golf, aproape ca un cerc. Au decupat din cercul ăsta un sector care are legătură cu ţările membre NATO. Cu Turcia e decupat.
Asta pe noi ne face să credem, ne suplimentează informaţiile pe care le procesăm, că nu este intenţie din partea Iranului de a irita NATO. Au o situaţie militară cu Statele Unite, o situaţiune militară cu Israel, s-a extins în regiune cu ţările arabe, dar nu este indiciu că ar fi preocupate să deschidă un front şi cu NATO”, a declarat Radu Miruță la Antena 3 CNN.
România, în afara oricărui pericol imediat
Potrivit ministrului, autoritățile române monitorizează constant evoluțiile din zonă, însă până în prezent nu există date care să indice un risc direct.
El a explicat că informațiile disponibile nu arată o posibilă amenințare la adresa României, iar declarațiile oficiale venite din Iran au vizat mai degrabă teme politice și juridice, nu militare. De asemenea, a subliniat că scenariul unui atac nu este luat în calcul în acest moment.
„Din monitorizarea de până acum, nu se generează, nu se conturează un astfel de risc”, a anunțat Miruță.
Scutul de la Deveselu și rutele posibile ale unui atac
Ministrul a precizat că sistemele de apărare ale României sunt pregătite pentru eventuale amenințări, inclusiv prin intermediul facilității de la Deveselu.
El a arătat că eventuale rachete lansate din Iran ar trebui să traverseze alte state, care dispun la rândul lor de sisteme de detecție și apărare, ceea ce face un astfel de scenariu puțin probabil.
NATO ar reacționa cu mult înainte
Radu Miruță a subliniat că un atac asupra unei țări membre NATO nu ar putea avea loc fără semnale clare prealabile.
„În strategia pe care o avem, cu până la 60 de zile înainte, sunt elemente concrete care generează reacţia NATO, reacţie a unei ţări membre NATO sau a tuturor ţărilor membre NATO. Aşadar, până în momentul zero, sunt zile bune înainte, până la 60 de zile în care se ştie cu certitudine că se va întâmpla asta. Nu mă aştept ca într-o dimineaţă să se întâmple ceva pentru care România, NATO să nu aibă habar”, a explicat acesta.
Obiectivele conflictului și evoluția situației
Ministrul a explicat că intervenția militară inițiată de Statele Unite și Israel a avut mai multe obiective, unele atinse, altele nu.
„Statele Unite şi Israel au pornit această situaţie militară anunţând nişte obiective într-o gamă mai variată, de la distrugerea arsenalului nuclear, la distrugerea infrastructurii, depistarea rachetelor balistice, au mizat şi pe o revoltă internă în ceea ce priveşte schimbarea regimului, la stoparea propagării unei situaţii de destabilizare în zonă prin proxy din Iran. Unele dintre ele au fost îndeplinite, unele nu”, a mai spus Miruță.
Scenarii militare, dar probabilitate redusă
Ministrul a precizat că Armata Română are planuri pentru diverse situații, însă probabilitatea unui conflict direct rămâne scăzută în prezent.
El a subliniat că, deși există scenarii pregătite, acestea nu sunt activate, deoarece riscul actual nu justifică astfel de măsuri.
Comentează