Zeci de înregistrări cu audierea martorilor FBI din ancheta referitoare la Jeffrey Epstein par să lipsească din volumul masiv de fişiere publicate de Departamentul de Justiţie (DOJ) luna trecută, potrivit unei analize CNN - inclusiv trei interviuri cu o femeie care l-a acuzat pe preşedintele Donald Trump că a agresat-o sexual în urmă cu zeci de ani, relatează News.ro.
Ce indică datele
Un registru de probe furnizat avocaţilor asociatei lui Epstein, Ghislaine Maxwell, include numerele de serie pentru 325 de înregistrări ale audierilor martorilor FBI – dar mai mult de 90 dintre aceste înregistrări, adică peste un sfert din listă, nu par să fie prezente pe site-ul web al Departamentului Justiţiei, potrivit analizei CNN.
Printre înregistrările lipsă se află trei interviuri legate de o femeie care le-a spus agenţilor că Epstein a abuzat-o în mod repetat începând de când avea aproximativ 13 ani şi care l-a acuzat şi pe Trump că a agresat-o sexual.
Marţi, un congremen democrat a semnalat documentele aparent lipsă punând sub semnul întrebării amploarea divulgării de către DOJ şi dacă administraţia Trump a respectat legea care obligă agenţia să publice dosarele sale legate de Epstein, bogatul finanţist care a murit într-o închisoare federală în 2019, în timp ce fusese acuzat de trafic sexual.
„Avem o supravieţuitoare care a făcut acuzaţii grave împotriva preşedintelui”, a declarat pentru CNN deputatul Robert Garcia, democratul cu rangul cel mai înalt din Comisia de Supraveghere a Camerei Reprezentanţilor. „Dar există o serie de documente, şi se pare că ar fi audieri, pe care FBI le-a realizat cu supravieţuitoarea şi care de fapt lipsesc, la care nu avem acces”, a spus Garcia.
Trump a negat în mod constant orice faptă ilegală în legătură cu Epstein. Într-o declaraţie, Casa Albă a calificat acuzaţiile împotriva lui Trump ca fiind „false şi senzaţionaliste” şi a făcut referire la o declaraţie anterioară a Departamentului Justiţiei (DOJ) potrivit căreia „unele dintre documente conţin afirmaţii neadevărate şi senzaţionaliste împotriva preşedintelui Trump”.
Detalii despre documentele lipsă legate de cea care îl acuză pe Trump au fost raportate anterior de NPR şi de jurnalistul independent Roger Sollenberger.
Un purtător de cuvânt al Departamentului Justiţiei a negat că ar fi fost ştearsă vreo înregistrare referitoare la Epstein şi a subliniat că departamentul respectă legea.
„Nu am şters nimic şi, aşa cum am spus întotdeauna, toate documentele relevante au fost prezentate”, a declarat purtătorul de cuvânt. Documentele care nu au fost incluse în comunicare erau fie „duplicate, confidenţiale, (sau) parte a unei anchete federale în curs”, a spus purtătorul de cuvânt. Acesta nu a răspuns la întrebările suplimentare referitoare la anumite dosare.
Este posibil ca unele dintre documentele menţionate în registrele de probe Maxwell să fie prezente în altă parte în dosare, fără numerele de serie listate în registre sau cu numerele de serie redactate.
Multe documente au fost, de asemenea, eliminate şi adăugate înapoi pe site-ul web al Departamentului Justiţiei dedicat fişierelor Epstein în săptămânile de după publicarea iniţială.
Săptămâna trecută, analiza CNN a constatat că lipseau şi aproximativ o duzină de rapoarte suplimentare de audiere, dar acestea erau disponibile online marţi după-amiază. Unul dintre cele două registre de probe a fost, de asemenea, offline săptămâna trecută, dar acum este din nou accesibil. Purtătorul de cuvânt al DOJ a declarat că acesta a fost „eliminat temporar pentru redactarea numelor victimelor”.
Mai multe victime ale lui Epstein au declarat că au căutat pe site-ul web al DOJ în ultimele săptămâni dosarele care documentează propriile discuţii cu FBI-ul, dar nu au găsit nimic.
„Toate am căutat declaraţiile noastre ca victime”, a declarat Jess Michaels, care a fost agresată de Epstein când avea 22 de ani. Rapoartele referitoare la audieri care au fost puternic redactate sau sunt lipsă sugerează că „acest Departament de Justiţie manipulează de fapt întreaga ţară”, a acuzat Michaels.
Îngropate în cele peste 3 milioane de pagini de fişiere publicate de DOJ se află şi o serie de documente pe care procurorii federali le-au furnizat avocaţilor lui Maxwell înaintea procesului său din 2021 pentru trafic sexual.
Aceste documente includ sute de note ale FBI cunoscute sub numele de dosare „302” care documentează interviurile, precum şi alte materiale legate de zeci de martori, dintre care unii au depus mărturie la proces, potrivit a două registre de probe incluse în comunicatul DOJ.
Experţii s-au declarat îngrijoraţi de dispariţia aparentă a documentelor 302, deoarece acestea sunt esenţiale pentru înţelegerea anchetei, care s-a întins pe mai mulţi ani, a FBI asupra lui Epstein şi Maxwell. De obicei, documentele 302 prezintă ceea ce a declarat persoana audiată agenţilor, dar nu includ alte informaţii coroborante sau opiniile agenţilor.
„Este cea mai importantă şi fundamentală piesă din puzzle-ul anchetei”, a declarat Andrew McCabe, fostul director adjunct al FBI şi colaborator al CNN.
Detaliile despre majoritatea documentelor 302 lipsă, inclusiv identitatea persoanelor intervievate, sunt în mare parte redactate în registrele de probe.
Martora care îl acuză pe Trump
Unele dintre înregistrările audierilor lipsă par să fie legate de o martoră care l-a acuzat pe Trump de agresiune sexuală.
Femeia a sunat mai întâi la o linie telefonică a FBI şi a raportat că a fost victima lui Epstein. S-a întâmplat pe 10 iulie 2019, la câteva zile după arestarea acestuia, potrivit dosarelor cazului.
Agenţii FBI au intervievat-o apoi la biroul avocatului ei două săptămâni mai târziu, potrivit unui document 302 care prezintă ceea ce a spus ea în interviu. Femeia le-a spus agenţilor că Epstein a abuzat-o în repetate rânduri într-o casă în care stătea în Carolina de Sud, după ce a răspuns la un anunţ pentru servicii de babysitting. Abuzul a început când ea avea aproximativ 13 ani, a spus femeia.
La un moment dat în timpul interviului, când femeia le-a arătat agenţilor o fotografie binecunoscută cu Trump şi Epstein împreună, pe care i-o trimisese un prieten, avocatul ei a spus că ea este „îngrijorată de implicarea altor persoane, în special a celor binecunoscute, din teama de represalii”, potrivit documentului.
În registrul de probe Maxwell sunt menţionate trei documente suplimentare 302, datate în august şi octombrie 2019, referitoare la aceeaşi victimă, precum şi alte trei seturi de „note de interviu”. Niciunul dintre acestea nu pare să fie prezent în fişierele publicate de Departamentul Justiţiei, deşi există copii ale mai multor fotografii pe care ea le-a furnizat FBI-ului, precum şi înregistrări ale corespondenţei cu avocatul ei.
Garcia, congresmanul democrat, a declarat că, pe baza dosarelor needigitalizate pe care le-a examinat, aceeaşi femeie „a făcut acuzaţii grave la adresa preşedintelui”.
Unele dosare redactate par să ofere mai multe detalii despre acuzaţie. O prezentare a FBI pregătită în 2025, care enumeră „nume proeminente” legate de Epstein, include acuzaţia unei femei - al cărei nume este acoperit - că Trump a forţat-o să întreţină relaţii sexuale orale şi a lovit-o în cap după ce Epstein i-a prezentat-o. Agresiunea ar fi avut loc între 1983 şi 1985.
Un alt dosar menţiona că cea care îl acuză pe Trump are o legătură cu Carolina de Sud şi că pista a fost trimisă la un birou local al FBI pentru a se efectua un interogatoriu.
Un proces împotriva moştenitorilor lui Epstein include, de asemenea, o victimă cu detalii biografice care se potrivesc cu afirmaţiile făcute de femeie în interogatoriul FBI. Una dintre reclamantele din acest caz, identificată ca „Jane Doe 4”, descrie abuzul lui Epstein asupra ei în Carolina de Sud, după ce ea i-a oferit servicii de babysitting. Avocaţii femeii au scris că Epstein a dus-o cu avionul la New York de trei sau patru ori şi „a dus-o pe Jane Doe 4 la întâlniri intime cu alţi bărbaţi proeminenţi şi bogaţi” care au agresat-o sexual.
Unul dintre acei „bărbaţi proeminenţi” a forţat-o să întreţină relaţii sexuale orale, a pălmuit-o şi a violat-o, se arată în plângere. Secţiunea din plângere referitoare la Jane Doe 4 nu menţionează numele bărbatului sau al altor persoane care ar fi abuzat-o.
Femeia a fost „considerată neeligibilă pentru a primi despăgubiri” de către Programul de despăgubire a victimelor lui Epstein, un sistem creat pentru a examina în mod independent cererile victimelor, potrivit unui dosar judiciar din mai 2021. Nu este clar de ce a fost considerată neeligibilă. Ea şi-a retras voluntar plângerea în decembrie 2021, iar avocatul ei a declarat luna trecută pentru ziarul The Post and Courier că a primit o despăgubire financiară din partea moştenitorilor. Avocatul ei a refuzat să comenteze marţi pentru CNN.
Nu este clar ce s-a întâmplat cu ancheta FBI privind plângerile femeii. Un e-mail trimis între agenţii FBI vara trecută şi inclus în dosare menţionează că „o victimă identificată a susţinut că a fost abuzată de Trump, dar în cele din urmă a refuzat să coopereze”, deşi nu specifică dacă este vorba de aceeaşi persoană desemnată cu Jane Doe 4.
Cel puţin o victimă a lui Epstein s-a plâns în instanţă că Departamentul Justiţiei nu a respectat obligaţia de a asigura transparenţa şi responsabilitatea deplină în publicarea dosarelor. Victima, Haley Robson, a scris luna trecută unui judecător federal întrebând de ce rapoartele interviurilor cu victimele şi alte documente nu au fost publicate cu numele victimelor redactate.
„Ca supravieţuitori, această omisiune nu este doar procedurală, ci profund personală”, a scris Robson în scrisoarea adresată instanţei. „Nerespectarea continuă perpetuează aceeaşi secretizare care a permis ca aceste crime să continue necontrolate timp de ani de zile”, a acuzat ea.
Comentează