Armata rusă a ocupat mai mult teritoriu în Ucraina în al patrulea an al războiului decât în cei doi ani anteriori, relevă o analiză efectuată marţi de AFP pe baza datelor Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA, relatează Agerpres.
Ce arată ultimele date
Astfel, în al patrulea an al războiului declanşat prin invazia rusă lansată pe 24 februarie 2022 unităţile armatei ruse au ocupat 4.524 de kilometri pătraţi de teritoriu ucrainean, mai mult decât în al doilea şi al treilea an de război împreună. Acestui teritoriu se adaugă 731 de kilometri pătraţi de revendicări ruseşti suplimentare, care nu au fost confirmate, dar nici infirmate de ISW.
Al doilea an al conflictului, din februarie 2023 până în februarie 2024, s-a încheiat cu o perioadă de relativă stabilizare a frontului, dar în anul următor trupele ruse au ocupat încă 4.143 de kilometri pătraţi de teritoriu ucrainean, plus alţi 347 de kilometri pătraţi revendicaţi, dar neconfirmaţi de surse independente.
Din cei 4.524 de kilometri pătraţi câştigaţi de trupele ruse în al patrulea an al conflictului, 2.701 kilometri pătraţi corespund teritoriilor aflate în totalitate sub controlul Rusiei. Diferenţa de 1823 de kilometri pătraţi reprezintă teritorii pe care armata rusă a avansat, dar fără a stabili acolo un control deplin.
Rusia ocupă aproape 20% din Ucraina
Aceste câştiguri teritoriale reprezintă 0,8% din teritoriul Ucrainei. Armata rusă ocupă în total puţin peste 19% din teritoriul acestei ţări, suprafaţă ocupată în mare parte în primele săptămâni ale războiului. Aproximativ 7% din teritoriul Ucrainei, inclusiv peninsula Crimeea şi părţi din Donbas, se afla deja sub controlul Rusiei sau al separatiştilor pro-ruşi în momentul invaziei lansate pe 24 februarie 2022.
În primele săptămâni ale invaziei trupele ruse ajunseseră chiar la porţile capitalei Kiev. Însă, confruntată cu dificultăţi logistice şi cu contraatacurile ucrainene, armata rusă s-a retras de acolo şi din toată partea de nord a Ucrainei, pentru a se concentra pe fronturile de est şi de de sud.
Dar şi pe aceste fronturi trupele ruse aveau apoi să piardă teren. Astfel, o contraofensivă ucraineană a eliberat în toamna aceluiaşi an mare parte din provincia nord-estică Harkov, după care armata rusă a abandonat partea de nord a provinciei sudice Herson şi s-a retras acolo dincolo de fluviul Nipru, în faţa ameninţării unei contraofensive ucrainene.
O contraofensivă majoră a armatei ucrainene a avut loc în vara anului următor în est şi sud-est, dar a fost un eşec, trupele Kievului nereuşind să treacă de liniile defensive ruseşti protejate de fortificaţii şi de câmpuri minate.
Un alt eşec al armatei ucrainene a fost ofensiva lansată peste graniţă în provincia rusă Kursk în august 2024, acţiune care a luat Rusia prin surprindere, Moscova neaşteptându-se la o asemenea mişcare. Deşi au reuşit iniţial să ocupe o parte a acestei provincii - însă fără a reuşi să ajungă la centrala nucleară Kursk, care potrivit Rusiei a fost principalul obiectiv urmărit de Ucraina în această ofensivă -, trupele ucrainene au fost în cele din urmă expulzate din Rusia după lupte sângeroase în care trupele ruse au primit şi sprijinul a circa 15.000 de soldaţi nord-coreeni.
De atunci, frontul nu a mai înregistrat schimbări majore şi a continuat un război de uzură cu mari pierderi umane şi de echipamente în ambele tabere.
Pokrovsk - ultima cucerire majoră a Rusiei
Principala cucerire a armatei ruse în ultimul an este oraşul Pokrovsk din provincia ucraineană estică Doneţk, un important nod logistic. Pe sectorul de front din Doneţk armata rusă a realizat majoritatea înaintărilor sale din ultimul an, revendicând acolo ocuparea a 2.787 de kilometri pătraţi, din care 2.020 au fost capturaţi în întregime.
În unele secţiuni ale frontului trupele ruse au atins chiar şi graniţele regiunii Doneţk, de unde şi-au continuat avansul în regiunea sud-estică Zaporojie, iar în iunie 2025 au pătruns în provincia centrală Dnipropetrovsk, unde armata ucraineană a revendicat luni recuperarea a opt aşezări în urma unor operaţiuni contraofensive.
Discuții de pace
Sub impulsul preşedintelui american Donald Trump, al patrulea an de război a fost marcat de relansarea discuţiilor ruso-ucrainene menite să încheie războiul. Deşi ambele tabere vorbesc despre unele progrese, soluţionarea conflictului se loveşte în special de chestiunea teritoriilor.
Preşedintele rus Vladimir Putin cere în special ca Rusia să preia integral controlul asupra regiunii ucrainene Donbas, alcătuită din provinciile Doneţk şi Lugansk, în schimbul unei îngheţări a restului liniei frontului. Trupele ruse controlează în prezent circa 80% din Doneţk şi aproape complet provincia Lugansk.
Dar preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski refuză să-şi asume politic cedarea părţii din Donbas controlată în continuare de armata ucraineană şi unde aceasta din urmă şi-a stabilit poziţii fortificate încă din 2014, când a avut loc primul conflict armat cu separatiştii pro-ruşi. Mai mult, Zelenski cere ca orice plan de pace să fie validat printr-un referendum, despre care susţine că a priori va respinge cedarea Donbasului.
Comentează