Vladimir Putin este „principalul factor” al imigraţiei către Europa, din cauza rolului său în alimentarea conflictelor din ultimul deceniu, a declarat într-un interviu pentru Financial Times (FT) comisarul UE pentru migraţie, austriacul Magnus Brunner, în contextul în care blocul european se pregăteşte pentru o posibilă creştere a numărului de persoane care fug de războiul din Orientul Mijlociu, conform news.ro.
„Întotdeauna Putin este implicat în aceste mari mişcări migratorii. Întotdeauna este Vladimir Putin”, a declarat pentru FT comisarul UE pentru migraţie, Magnus Brunner.
El a subliniat sprijinul acordat de preşedintele rus omologului său sirian, Bashar al-Assad, pe tot parcursul războiului civil care a izbucnit în 2011. Războiul civil din Siria a declanşat criza migraţiei din Europa în 2015-2016, când peste 2 milioane de persoane au solicitat azil pe continent. Pe lângă sprijinul militar, Putin i-a permis lui Assad să fugă în Rusia la sfârşitul anului 2024, când regimul său a fost răsturnat de la putere.
Ucraina, al doilea val
Al doilea val de imigraţie a fost format din „ucraineni care au venit în Uniunea Europeană - şi, din nou, Vladimir Putin a fost implicat”, a arătat Brunner, referindu-se la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022. De atunci, aproximativ 4,3 milioane de ucraineni au primit protecţie temporară în UE.
În actualul război din Iran, chiar dacă acesta nu a fost declanşat de Rusia, „Vladimir Putin a sprijinit regimul de acolo”, a spus Brunner. „Aşadar, el este de fapt principalul factor care determină migraţia către Europa”, a conchis comisarul european.
Europa vrea să evite scenariul din 2015
Spre deosebire de 2015, când fostul cancelar german Angela Merkel a primit refugiaţi din Siria, ţările europene doresc acum să prevină un aflux pe scară largă de refugiaţi ca urmare a războiului din Orientul Mijlociu declanşat de atacurile SUA-Israel asupra Iranului.
Brunner a precizat că în acest moment nu se observă niciun aflux de refugiaţi din Iran. „Dar, desigur, trebuie să fim vigilenţi, deoarece situaţia se poate schimba în fiecare zi”, a avertizat el.
Mai multe ţări din UE, în frunte cu Italia şi Danemarca, au insistat pentru măsuri mai stricte, inclusiv închiderea frontierelor, pentru a împiedica sosirea persoanelor din Orientul Mijlociu şi a evita o situaţie similară cu criza din Siria. Într-o scrisoare comună, premierii Mette Frederiksen şi Giorgia Meloni au avertizat: „Nu putem risca o repetare a fluxurilor de refugiaţi şi migranţi către UE pe care le-am văzut în 2015-2016”. Ele au solicitat Comisiei Europene „să exploreze mecanisme care pot funcţiona ca o frână de urgenţă, care să fie activată ca forţă majoră în cazul unor mişcări migratorii bruşte, pe scară largă, către Uniune”.
Posibilitatea închiderii frontierelor
Acest lucru ar putea presupune închiderea frontierelor blocului în cazul unor ameninţări la adresa securităţii, a declarat un diplomat al UE. Ţările UE au făcut acest lucru în trecut, de exemplu atunci când Rusia şi Belarus au împins imigranţii peste graniţă în Polonia.
Comisarul Brunner spune că ia „foarte în serios” astfel de solicitări din partea statelor membre. „Chiar trebuie să analizăm acest aspect”, a spus Brunner. „Facem ceea ce ne cer statele membre”, a dat el asigurări.
ONG-urile pentru drepturile omului, precum Amnesty International, au criticat sever măsurile luate de Polonia anul trecut pentru a suspenda cererile de azil la graniţa cu Belarus, argumentând că acestea erau „incoerente şi incompatibile cu obligaţiile dreptului internaţional”.
UE spune că este mai bine pregătită
Brunner susţine că UE este acum „mult mai bine pregătită decât era acum 10 ani”, menţionând procedurile de azil desfăşurate direct la frontiere şi noile controale biometrice la frontieră ale blocului, care intră treptat în vigoare. „Acum putem vedea cine intră în Uniunea Europeană, când şi pe unde”, a spus Brunner.
El a precizat că, dintre cei 40 de milioane de cetăţeni din afara UE care s-au înregistrat pentru a intra pe teritoriul UE de când a început să funcţioneze aşa-numitul sistem de intrare/ieşire în octombrie, aproximativ 19.000 au fost respinşi, inclusiv 500 care reprezentau o ameninţare la adresa securităţii.
„Suntem conştienţi de aspectul imigraţiei, dar şi de aspectul securităţii în ceea ce priveşte atacurile teroriste; trebuie să fim pregătiţi şi pentru asta”, a arătat Brunner, mai ales în condiţiile în care unii experţi avertizează că Iranul ar putea recurge la atacuri teroriste în ţările occidentale ca ripostă la atacurile americano-israeliene.
Comentează