Inflația rămâne la un nivel ridicat în România și nu va intra rapid pe un trend descendent, avertizează viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu. Potrivit acestuia, scăderea mai clară a ratei anuale a inflației va fi vizibilă abia în a doua parte a anului, iar procesul va fi lent și influențat de numeroși factori externi și interni.
Inflația rămâne ridicată și scade greu
Viceguvernatorul BNR atrage atenția că presiunile inflaționiste persistă, în special din cauza factorilor externi, precum scumpirea combustibililor și a alimentelor neprocesate.
„Din perspectiva obiectivelor BNR, evoluţiile recente arată faptul că inflaţia continuă să persiste la niveluri înalte. Componentele mai sensibile la şocurile recente sunt cele exogene, în speţă combustibilii şi alimentele neprocesate.
În contextul războiului şi al blocajelor pe rutele de transport şi de aprovizionare, aşteptările inflaţioniste sunt, din păcate, intens reactivate. Anticipăm că rata anuală a inflaţiei headline va reintra pe o traiectorie descendentă mai clară abia în a doua jumătate a anului, însă revenirea în cadrul ţintei necesită, în continuare, timp şi prudenţă în calibrarea politicilor economice”, a afirmat Marinescu.
În condiţiile actuale, precizează viceguvernatorul, „dezinflaţia nu mai poate fi uşor anticipată sau să intervină ca proces uniform şi liniar”.
„Politica monetară trebuie să reacţioneze la factorii fundamentali ai inflaţiei, nu la fluctuaţii tranzitorii. În prezent, politica monetară se confruntă cu provocarea esenţială de a evita să pună sare pe rană prin creşterea ratei dobânzii de referinţă în pofida unor puseuri inflaţioniste, dar şi de a evita să pună gaz pe foc într-un context financiar dominat de riscuri multe”, a mai spus Marinescu.
Presiuni bugetare și riscuri din contextul internațional
Oficialul BNR subliniază că stabilitatea economică depinde și de disciplina fiscală, într-un context marcat de tensiuni politice și economice.
El explică faptul că România trebuie să continue consolidarea bugetară, însă acest proces este afectat de instabilitate și de tensiunile din Parlament. În același timp, contextul internațional complicat, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu, generează costuri suplimentare pentru stat.
În opinia sa, aceste evoluții se traduc în dobânzi mai mari la împrumuturi și presiuni asupra cursului valutar, cu impact direct asupra bugetului. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la aproximativ 3% din PIB, reprezentând aproape jumătate din deficitul bugetar estimat la 6,2% din PIB.
Reducerea costurilor și rolul fondurilor europene
Viceguvernatorul BNR consideră că una dintre prioritățile majore este reducerea costurilor de finanțare a datoriei publice, însă acest obiectiv nu poate fi atins fără disciplină fiscală pe termen lung.
Acesta arată, în același timp, că bugetul pentru 2026 include investiții la un nivel record, de aproximativ 8% din PIB, însă implementarea acestora depinde de capacitatea administrativă.
În acest context, Marinescu subliniază că anul 2026 ar trebui să fie unul al absorbției fondurilor europene, iar eforturile trebuie susținute atât la nivel central, cât și local.
Semnale mixte din economie
Pe partea de creștere economică, începutul anului 2026 aduce unele semnale negative, în special din industrie și comerț.
Viceguvernatorul BNR arată, în mod indirect, că scăderea activității industriale și reducerea vânzărilor din retail sunt motive de îngrijorare, mai ales în contextul anunțurilor privind restructurări și concedieri la companii importante.
Cu toate acestea, există și semnale pozitive: economia începe să se bazeze mai mult pe investiții decât pe consum, ceea ce ar putea susține dezvoltarea pe termen lung.
Comentează