Analistul financiar Gabriel Biriș susține că așa-numita „taxă Temu” nu poate fi ocolită prin redirecționarea coletelor prin alte state UE și avertizează că interpretările eronate pot muta responsabilitatea fiscală asupra firmelor de curierat. Reacția sa vine după apariția unor informații potrivit cărora platforme precum Temu, Shein sau Alibaba și-ar fi mutat operațiunile logistice din România spre Ungaria pentru a evita taxa de 25 de lei per colet.
„Vad un titlu: "Taxa Temu alunga avioanele de la Bucuresti". De ce aceste discutii?”, scrie Gabriel Biriș pe Facebook.
Ce spune legea despre „locul de începere a livrării”
Potrivit lui Biriș, confuzia pornește de la formularea din Legea 239/2025, care prevede o taxă logistică de 25 lei pentru coletele sub 150 euro care intră în România din afara UE.
„Urmare a unei formulari aparent neclare din Pachetul II (L 239/2025), conform careia "se instituie o taxa logistica de 25 lei/colet cu valoare sub plafonul de 150 euro, care intra pe teritoriul Romaniei, cu loc de incepere a livrarii in afara teritoriului UE" exista abordarea conform careia, daca coletele sunt expediate la - de exemplu Budapesta si de acolo sunt livrate in Romania, taxa nu s-ar datora.
Sa fie oare asa? Toti comerciantii care vand B2C din afara teritoriului UE au obligatia sa se inregistreze in scop de TVA in UE, mai nou fiind suficienta o singura inregistrare prin IOSS (one stop shop, o singura inregistrare valabila in toate statele UE). Asta inseamna ca acel comerciant (Temu, de exemplu) colecteaza de la client TVA conform reglementarilor valabile in statul cumparatorului (11% sau 21% in Romania) si il platesc in baza unui decont special statului in care se afla cumparatorul).
Companiile acestea au toate contracte cu firmele de curierat, care astfel stiu ca un colet vine din China, chiar daca il ridica de la Budapesta. Care este deci "locul de incepere al livrarii"? Budapesta sau Shanghai?
Daca privesti strict la L 239, ai putea sa zici ca e Budapesta (ca de acolo are loc livrarea efectiva de catre curier la cumparatorul din Romania). Daca insa corelezi cu IOSS, as zice ca e Shanghai, ca de acolo incepe livrarea catre cumparatorul roman...
Cine are obligatia de a colecta de la Temu taxa si a o vira la buget?
Firmele de curierat! Deci, atentie la neatentie, mai ales ca L239 prevede ca - in cazul in care firmele de curierat nu colecteaza taxa, ei se subroga de drept in obligatiile Temu...
ps. Nu ar strica sa avem si niste Norme aici, mai ales ca L239 prevede si ca "in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare, procedura de declarare trebuie stabilita prin OPANAF"... Termenul tocmai a expirat pe 31 ianuarie si nu am remarcat ca OPANAF-ul sa fi fost publicat.
pps. Daca traficul chiar s-a mutat pe alte aeroporturi vecine Romaniei, de vina nu poate fi "Taxa Temu", ca ar cam fi degeaba....”, scrie Biriș pe Facebook.
Transportatorii: 99% din volume ar fi fost relocate
Într-un material publicat de „Adevărul”, reprezentanții Asociației Comisionarilor în Vamă – PRO CUSTOMS susțin că efectul taxei a fost devastator: „Introducerea taxei logistice de 25 RON per colet (...) a determinat o relocare masivă a fluxurilor logistice și vamale în afara României, cu impact fiscal și economic negativ.”
Potrivit acestora: „Aproximativ 99% din volumele de e-commerce au fost redirecționate către alte puncte de intrare în UE. Principalul beneficiar a fost Aeroportul din Budapesta (BUD).”
Ministerul Finanțelor: „Afirmațiile sunt false”
Ministerul Finanțelor respinge aceste concluzii și spune că taxa nu a provocat relocarea zborurilor cargo: „Unele afirmații din mass-media susțin că redirecționarea coletelor prin alte state membre ar fi cauzată exclusiv de introducerea taxei. În realitate, piața logistică internațională este dinamică.”
Finanțele precizează că taxa de 25 lei pe coletele venite din afara UE, cu valoare sub 150 EUR, introdusă de la 1 ianuarie 2026, a fost adoptată prin Legea nr. 239/2025 (Pachetul 2 fiscal) „și are un scop fiscal și de reglementare a fluxurilor de comerț electronic, într-un context în care volumele acestor importuri au crescut semnificativ în ultimii ani”.
MFP arată că în cazul coletelor de valoare mică (mai puțin de 150 euro), vândute și transportate din afara Uniunii Europene către clienți persoane fizice din România, se datorează TVA în România, indiferent unde se efectuează importul bunurilor.
Astfel, locul livrării în cazul vânzărilor la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe într-un alt stat membru decât cel în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor către client este considerat a fi locul unde se află bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul acestora către client.
În cazul vânzărilor la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe în statul membru în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor către client, locul livrării este considerat a fi statul membru respectiv, cu condiția ca TVA pentru aceste bunuri să fie declarată în cadrul Regimului special pentru vânzarea la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe. În caz contrar, este supus TVA importul bunurilor în România, conform MFP.
Obligația plății revine furnizorului de bunuri, expeditorului sau entității care facilitează vânzările la distanță, iar coletele sunt identificate și raportate de către prestatorii de servicii poștale și curieri autorizați.
„Unele afirmații din mass-media susțin că redirecționarea coletelor prin alte state membre ar fi cauzată exclusiv de introducerea taxei. În realitate, piața logistică internațională este dinamică, iar operatorii și platformele de comerț online pot adapta rutele și procedurile în funcție de diversi factori comerciali, de reglementare și operaționali, nu doar de un singur element fiscal”, spun Finanțele, într-un comunicat de presă.
Totodată, conform legislației UE privind piața unică și politica comercială comună, nu există posibilitatea impunerii unor taxe vamale unilaterale de către un stat membru fără acordul comun al tuturor, se mai arată în comunicat.
Taxa de 25 lei se aplică pe teritoriul național și este încadrarea unei obligații fiscale interne, în conformitate cu legislația europeană și cu normele privind procedurile de import.
„Astfel, România se aliniază legislației fiscale UE şi este o măsură care protejează suveranitatea economică a României prin asigurarea unui tratament fiscal echitabil între operatorii din Uniunea Europeană și cei din afara spațiului comunitar, prin reducerea riscurilor de subevaluare și evitare a obligațiilor fiscale în comerțul electronic transfrontalier, precum și prin consolidarea capacității statului de a gestiona eficient fluxurile de bunuri extracomunitare. Totodată, această măsură contribuie la crearea unui cadru concurențial corect și predictibil, care sprijină dezvoltarea afacerilor comercianților online din România și din Uniunea Europeană, protejând operatorii economici care respectă regulile pieței și își îndeplinesc obligațiile fiscale”, conform Ministerului Finanțelor.
De asemenea, de la 1 iulie 2026, va intra în vigoare o măsură la nivelul întregii Uniuni Europene, potrivit căreia toate coletele importate din afara UE cu valoare sub 150 EUR vor fi supuse unei taxe vamale fixe de 3 EUR. Această decizie a fost agreată de Consiliul Uniunii Europene și urmărește eliminarea lacunelor din sistemul actual prin care astfel de colete erau scutite de taxe vamale la intrarea în UE, ceea ce crea avantaje competitive pentru vânzătorii din afara UE și presiuni asupra pieței interne. În prezent, coletele importate din afara UE cu valoare sub 150 EUR nu sunt supuse taxelor vamale.
Ce mai spune MFP:
Datele publice privind zborurile cargo și traficul de marfă între România și alte destinații trebuie interpretate cu prudență și în contextul normal al fluctuațiilor sezoniere din transportul aerian, fără a concluziona nefondat asupra impactului unei singure măsuri fiscale. Situația oficială a zborurilor cargo pentru luna ianuarie este transparenta si poate fi solicitata spre corecta informare a opiniei publice la Ministerul Transporturilor și Compania Națională Aeroporturi București (CNAB).
De altfel, numărul de colete extracomunitare intrate în România după luna august 2025, când a fost anunțată noua prevedere, a crescut semnificativ în lunile următoare, după cum urmează: de la 676.551 colete în luna august, la 1.294.723, respectiv 1.924.223 colete în lunile septembrie, respectiv octombrie, ajungând la un vârf de 3.388.826 de colete în luna noiembrie. În luna ianuarie 2026 s-a înregistrat, de asemenea, un volum ridicat de livrări de colete extracomunitare în România - 713.083 colete, de aproximativ 15 ori mai mare decât volumul de 47.513 din luna ianuarie 2025 și similar cu nivelul înregistrat în luna august 2025.
Finanțele susțin că „toate afirmațiile publice care conduc spre concluzia că această taxă ar fi dus la relocarea zborurilor cargo către alte aeroporturi din UE și la pierderi fiscale pentru România sunt false“.
„Afirmațiile privind eventuale neîncasări bugetare sau relocarea fluxurilor logistice nu sunt susținute de date oficiale consolidate furnizate de autorități și trebuie tratate cu responsabilitate până la apariția unor surse statistice verificabile. În context, subliniem că primul termen de declarare și de plată al acestei taxe este în februarie 2026 (pentru luna ianuarie 2026). Astfel, la acest moment datele fiscale nu sunt încă disponibile, iar orice afirmație pe acest subiect este speculativă”, conchide Ministerul Finanțelor.
ARMO: România nu pierde bani prin taxarea coletelor Temu și Shein
Asociația Magazinelor Online (ARMO) respinge ideea că România ar pierde bani din cauza taxei logistice aplicate coletelor venite din afara UE (așa-numita „taxă Temu/Shein”) și acuză interpretări greșite ale datelor din spațiul public.
Potrivit asociației, în 2025 aproximativ 80 de milioane de colete non-UE au avut ca destinație finală România, însă sub 10% au intrat direct pe teritoriul național. Restul au fost procesate prin hub-uri logistice regionale din alte state UE, „o practică obișnuită”, astfel că analiza bazată doar pe traficul care aterizează în România „distorsionează realitatea”.
ARMO susține că nu sunt confirmate de datele publice afirmațiile despre o „prăbușire” a traficului cargo din cauza taxei. Estimările de pierderi de sute de milioane de euro ar porni de la ipoteze eronate, respectiv aplicarea de taxe vamale pentru colete sub 150 de euro.
Asociația explică faptul că, în prezent, coletele cu valoare declarată sub 150 de euro sunt scutite de taxe vamale la nivelul UE. Tocmai această excepție a dus la decizia europeană de a introduce, de la 1 iulie 2026, o taxă vamală fixă de 3 euro/produs pentru aceste colete.
În plus, taxele vamale sunt resurse proprii ale UE, nu venituri ale bugetului național: „România nu poate pierde venituri pe care nu le-a avut”.
UE a agreat și o taxă logistică (din noiembrie 2026) pentru gestionarea volumului mare de colete ieftine din afara spațiului comunitar. ARMO cere adoptarea rapidă a normelor, pentru aplicare uniformă și evitarea interpretărilor divergente.
ARMO arată că s-au amestecat două proceduri:
H7 – colete mici (sub 150 euro): TVA este plătit la comandă și virat statului; aici se aplică taxa logistică.
H1 – importuri comerciale: TVA se plătește la vamă în statul de import; taxa logistică nu se aplică.
Concluzia: afirmațiile că statul „nu mai încasează TVA” sunt greșite; TVA se încasează indiferent dacă pachetul intră prin România sau prin alt stat UE.
Dacă volumele se mută pe procedura H1, acest lucru poate fi benefic pentru consumatori, deoarece permite controale vamale efective privind conformitatea, siguranța produselor și standardele, sprijinind concurența echitabilă.
„Informațiile vehiculate în spațiul public utilizează ipoteze false și ajung la concluzii nerealiste, care nu rezistă unei analize fiscale simple. ARMO este un promotor al dezbaterii informată despre comerțul electronic și aspectele fiscale aplicabile și respinge ferm răspândirea de informații inexacte care induc în eroare publicul”, transmite ARMO.
Comentează