Expoziţia "160 de ani de la fondarea Casei Regale a României", deschisă joi în Sălile Kretzulescu ale Palatului Regal, a fost prezentată de Principele Radu drept "o întâlnire a eleganţei, a demnităţii româneşti". Evenimentul marchează un moment simbolic pentru istoria monarhiei române şi pentru relaţia acesteia cu instituţiile statului.
"Nu am văzut niciodată o expoziţie atât de elegantă şi atât de frumoasă într-un spaţiu de la noi. Aţi făcut din această întâlnire cu fotografia politică, istorică, militară, de epocă, o întâlnire a eleganţei, a demnităţii româneşti. O să vedeţi în continuare în sală spaţii care omagiază cu adevărat statul român modern şi ceea ce înaintaşii noştri, ca şi contemporanii noştri, au reuşit să facă împreună", a spus Principele Radu, adresându-se directorului general al Muzeului Naţional de Artă al României, Erwin Kessler.
Principele Radu a adresat "un al doilea cuvânt de recunoştinţă" Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, subliniind rolul acesteia în relaţia cu Familia Regală.
"Este o instituţie a statului român şi are o poveste aproape tot atât de lungă pe cât a Coroanei. Se întinde pe trei secole. A dovedit Coroanei, în epoca noastră, contemporană, o loialitate atât de desăvârşită, atât de neutră, atât de frumos şi de demn purtată peste toate cele 17 guvernări cu care Familia Regală a conlucrat după 1990, neîntrerupt, încât reprezintă pentru noi un model de cooperare", a subliniat Principele Radu.
Principele Radu i-a mulţumit şi fostului preşedinte Emil Constantinescu, adresându-i felicitări "pentru inspirata zi de februarie 1997, care în curând va fi şi ea aniversată la trei decenii de la întâmplarea ei, când Suveranul României, întors într-o ţară care nu-i mai împărtăşea forma de guvernământ, a făcut o punte de legătură între instituţiile statului şi Coroană şi a pornit la drum pentru a se asigura că ţara noastră va intra în NATO cu instrumente pe care le-ar fi folosit dacă ar fi fost monarh în funcţiune".
"Ceea ce aţi făcut acum 30 de ani nu a fost doar inspirat, dovadă că principiile şi valorile pentru care aţi dat mâna atunci cu Regele sunt împlinite astăzi, ci şi pentru că de atunci încoace, în aceste trei decenii, Coroana nu s-a oprit niciodată din a-şi face datoria faţă de ţară ca atunci. Nu au fost câteva vizite care au dus la intrarea noastră în NATO şi în UE. A fost o paradigmă care s-a născut din acel moment şi care există şi astăzi, după 30 de ani, şi care face ca ţara noastră să fie singura în care Coroana să-şi continue menirea ei fără să aibă reflectare constituţională", a punctat Principele Radu.
Principele Radu a afirmat că expoziţia este dedicată contemporaneităţii Casei Regale a României.
"De aceea, doamnelor şi domnilor ambasadori şi membri ai societăţii civile, puteţi vedea într-o sală ca aceasta cei 160 de ani de Coroană în care partea predominantă a fotografiei este cea contemporană, e cea de după 1990. (...) Nu suntem aici pentru a glorifica o pagină de istorie, ci pentru a glorifica o pagină vibrantă din prezentul şi din viitorul românesc. Aceasta, cred că, face aniversarea noastră de 160 de ani frumoasă şi unică, pentru că ea se adresează celor nenăscuţi încă, mai mult decât celor care suntem astăzi contemporani ei", a încheiat Principele Radu.
Directorul general al Muzeului Naţional de Artă al României, Erwin Kessler, a elogiat rolul Casei Regale în modernizarea României.
"Arheologia, arta, cultura vizuală, reprezintă repere identitare, la fel de puternice cum reprezintă reperele identitare ale ideologiei, ale construcţiei naţionale, ale tot ceea ce înseamnă mentalul nostru. Dincolo de mentalul colectiv există obiecte, iar aceste obiecte conţin, ca nişte containere, valori. Regalitatea este un obiect mental care conţine valori, aş zice, care nu se vor perima niciodată. În special, regalitatea noastră, Dinastia de Hohenzollern, devenită Casa Regală României, care a făcut o modernizare (...) care a fost bruscă, brutală, necesară, eficace şi resimţită, adesea, ca o frustrare de o mare parte a poporului nostru, care a evoluat, constrâns să evolueze. Aşa cum a evoluat şi după admiterea noastră în NATO, aşa cum a evoluat şi după admiterea noastră în Uniunea Europeană", a spus Kessler.
Erwin Kessler a făcut şi un apel public pentru restituirea Tronului Regal către MNAR.
"Ştiu că aveţi, sau aţi putea avea, dacă vă puneţi forţele la contribuţie, puterea de a convinge Muzeul Pomiculturii din Goleşti să restituie Muzeului Naţional de Artă, respectiv Palatului Regal, în Sala Tronului, care poartă în mod abuziv acum numele de Sala Tronului, pentru că nu are tronul, să restituie, într-un fel sau altul, tronul. Nu vrem să ajungem în justiţie pentru a-l cere. Acel obiect poartă în continuare numărul de inventar şi plăcuţa de metal pe spatele său pe care scrie MNAR, însă circumstanţe vitrege, care pot fi văzute şi pozitiv, pentru că acolo a ajuns ca să fie protejat, suntem de acord cu acest lucru, dar nu are ce căuta la Goleşti. Locul lui este la Bucureşti, în Sala Tronului, pentru noi toţi, unde ne vom vedea şi la aniversarea la cel puţin 170-180 de ani de la înfiinţarea Dinastiei şi de la modernizarea României", a declarat directorul MNAR.
Directorul general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, Claudia Nicolae, a apreciat că vernisajul reprezintă unul din momentele în care o instituţie media depăşeşte culoarul profesional şi vine să arate publicului ce a făcut în istorie.
"În primul rând este cel mai dificil pentru mine să vorbesc cu numele colegilor. De ce? Pentru că într-adevăr încărcătura istorică şi emoţională, atunci când revăd fotografii din arhiva AGERPRES, este foarte puternică. Iar acesta este unul din momentele în care o instituţie media depăşeşte culoarul profesional şi vine să arate publicului ce a făcut în istorie, ce a adunat. AGERPRES nu creează istorie, AGERPRES îşi face meseria şi îi mulţumesc Alteţei Sale Regale că a punctat loialitatea. Da, în AGERPRES vorbim de loialitatea colegilor mei şi respectul faţă de profesie, în primul rând. Şi asta se poate vedea şi se poate citi în fiecare zi pe site-ul AGERPRES", a declarat Claudia Nicolae.
Ea a dezvăluit că cei 160 de ani de Casă Regală în România pot fi regăsiţi în Arhiva AGERPRES încă din 1930-1935.
"Vorbim de 160 de ani de Casă Regală în România. Este un eveniment care, într-adevăr, în Arhiva AGERPRES îl putem regăsi încă din 1930 - 1935. Şi veţi găsi chiar la început, aşa începe expoziţia de astăzi, cele 32 de planşe, începe cu o fotografie cu Regele Mihai I, de la vârsta de 12 ani. Era rege. Continuăm cu momente importante din cele două domnii. De ce spun cele două domnii? Pentru că şi după 1997, Regele Mihai I s-a întors în România şi şi-a privit cu ochii plini de iubire, pe care noi îi putem remarca în fiecare fotografie, poporul român. Un alt element care a fost punctat de colegii de la MNAR este continuitatea. Continuitatea Casei Regale, încă de la Regele Mihai I şi continuând cu Familia Regală, cu Majestatea Sa Regală şi cu Alteţa Sa Regală, ducând mai departe nu doar o tradiţie, un blazon, o emblemă şi până la urmă un exemplu de modestie şi de distingere în România", a subliniat directorul general al AGERPRES.
La eveniment au luat parte reprezentanţi ai Guvernului, ai altor instituţii ale statului, Episcopul Vicar Patriarhal Varlaam Ploieşteanu, Nunţiul Apostolic, Monseniorul Giampiero Gloder, membri ai Corpului Diplomatic, personalităţi din societatea civilă.
***
Expoziţia "160 de ani de la fondarea Casei Regale a României" s-a deschis, joi, în prezenţa Custodelui Coroanei, Margareta, şi a Principelui Radu, în Sălile Kretzulescu ale Palatului Regal - Muzeul Naţional de Artă al României.
Organizată de MNAR, Asociaţia Casa Majestăţii Sale şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, în vederea marcării a 160 de ani de la fondarea Casei Regale a României (1866 - 2026), expoziţia documentară cuprinde 32 de planşe fotografice de la AGERPRES, relevante în evocarea unor momente importante din povestea monarhiei în România.
Selecţia de fotografii documentează momente semnificative din cele două domnii ale Regelui Mihai I, continuând cu imagini din perioada revenirii sale în ţară în 1997 şi din activitatea contemporană a Majestăţii Sale Margareta.
Expoziţia reuneşte, alături de selecţia valoroasă de fotografii din arhiva Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, lucrări de sculptură, acuarelă şi artă decorativă.
Acestora li se alătură 15 obiecte din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României - portretele tuturor regilor şi reginelor României, de la bustul în bronz al Principelui Carol I, aşa cum a fost surprins de artistul german Carl Cauer, bustul în bronz al Reginei Elisabeta de Wladimir Hegel, bustul în marmură al Regelui Mihai I de Oscar Han, la acuarele semnate de Carol Popp de Szathmari şi de Costin Petrescu, care îi surprind pe regii Ferdinand şi Maria.
În expoziţie vor putea fi admirate şi câteva preţioase obiecte de artă decorativă, printre care o cupă creată de Émile Galle, la 1900, decorată cu semnătura Reginei Elisabeta, şi o pafta decorată cu pietre preţioase, purtată de Principesa Ileana la ceremonia Încoronării de la Alba Iulia în anul 1922.
Expoziţia "160 de ani de la fondarea Casei Regale a României" poate fi vizitată până pe data de 30 aprilie.
Comentează