Premierul Ilie Bolojan a anunțat explicit, într-o intervenție telefonică la Digi24, că după validarea de către Curtea Constituțională a reformei pensiilor magistraților, Guvernul pregătește extinderea „corecțiilor” către sistemele de ordine publică și apărare — adică Armata, Ministerul de Interne și structurile de siguranță națională.
Declarația confirmă direcția sugerată în ultimele zile de șeful Executivului: recalibrarea pensiilor speciale nu se oprește la justiție.
„Pentru toate sistemele în care se permite pensionarea la 50, 51, 52 de ani, iar pensia este cât ultimul salariu, trebuie corectate lucrurile”, a spus premierul.
Argumentul central: nu mai sunt oameni care să-i înlocuiască
Ilie Bolojan a mutat dezbaterea din zona politică în cea demografică și economică, insistând că problema nu este doar una de echitate socială, ci de supraviețuire a sistemului.
„Generațiile noastre de 350.000–400.000 de oameni nu pot fi înlocuite de generațiile care vin de 150.000–200.000 de oameni”, a explicat premierul într-o intervenție telefonică în direct, la Digi24.
Potrivit acestuia, menținerea pensionărilor foarte timpurii ar duce în câțiva ani la blocaje instituționale — pur și simplu nu ar mai exista personal suficient.
Cine intră direct în vizor: MAI, Armată, siguranță națională
Pentru prima dată, șeful Guvernului a enumerat explicit domeniile vizate de reformă: „Este vorba de angajații care țin de Ministerul de Interne, zona de apărare, zona de ordine publică și siguranță națională.”
„Sistemele vor fi discutate cu specialiștii din aceste ministere și, în condiții normale, fiecare an lucrat în condiții dificile ar trebui bonificat suplimentar. Nu pot să mă pronunț pe spețe de detaliu, dar la principiu este cât se poate de clar“, a explicat premierul.
Totuși, reforma nu va fi uniformă. Ilie Bolojan a indicat clar că vor exista două categorii diferite: cei din structuri operative, expuși la riscuri reale și cei din structuri administrative
„Parașutiștii sau jandarmii din linia 1 trebuie să beneficieze în continuare de drepturi speciale. Dar sunt situații în care se poate lucra fără probleme până la 65 de ani, când lucrezi într-o zonă de birouri”, a precizat el.
Dispare principiul „pensia cât ultimul salariu”
Una dintre cele mai sensibile afirmații vizează chiar fundamentul pensiilor speciale.
„Pensia cât ultimul salariu nu mai poate fi suportată.”
Premierul a legat direct această schimbare de sustenabilitatea bugetară și de încrederea publică în stat.
Militarii din teatrele de operațiuni vor avea regim diferit
Executivul pregătește un mecanism de bonificații pentru munca în condiții grele.
„Fiecare an lucrat în condiții dificile ar trebui bonificat suplimentar.”
Cu alte cuvinte, pensionarea anticipată nu dispare, dar devine excepție justificată, nu regulă generală.
Guvernul încearcă să evite un val de pensionări
Una dintre marile temeri din sistem — pensionările în masă înainte de schimbarea legii — a fost abordată direct.
Ilie Bolojan promite o perioadă de tranziție: „La fel ca în sistemul de justiție, unde a fost asigurată perioada de tranziție, mi se pare normal ca și aici cei care îndeplinesc condițiile actuale să poată beneficia de drepturile prevăzute de legea actuală, pentru a respecta un principiu juridic și a nu avea plecări masive.”
Modelul urmează precedentul aplicat în justiție.
Reforma pensiilor speciale intră în etapa a doua
După decizia CCR privind magistrații, Guvernul trece practic la etapa următoare a reformei pensiilor speciale.
Direcția anunțată:
magistrați – deja validați constituțional
structuri de forță – următoarele pe listă
diferențiere între muncă operativă și administrativă
creșterea treptată a vârstei de pensionare
„Este o direcție bazată pe echitate și pe o economie pusă pe baze sănătoase.”, a subliniat Bolojan la Digi 24.
Comentează