Judecătoarea Lia Savonea, președinta Înalta Curte de Casație și Justiție, a transmis prima reacție oficială după ce Curtea Constituțională a României a respins sesizarea instanței supreme privind legea pensiilor magistraților, vorbind despre un „regres în planul protecției constituționale” și anunțând că ÎCCJ va continua demersurile pentru apărarea independenței justiției.
Declarația vine în contextul în care CCR a decis că legea este constituțională, deschizând drumul promulgării unui act normativ contestat de instanța supremă atât pe plan intern, cât și prin solicitarea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Lia Savonea subliniază că ÎCCJ și-a epuizat toate instrumentele procedurale disponibile în faza controlului de constituționalitate.
„Înalta Curte de Casație și Justiție a utilizat toate procedurile legale pentru apărarea independenței magistraților”, arată președinta instanței supreme, într-o declarație pentru stiripesurse.ro, indicând că demersurile făcute până acum au fost circumscrise strict cadrului legal și constituțional.
„Regres în planul protecției constituționale”
În centrul reacției se află ideea că hotărârea CCR marchează un recul al standardelor de protecție instituțională. „Pe fondul acestui regres în planul protecției constituționale, considerăm că independența justiției trebuie apărată prin folosirea, în continuare, a tuturor pârghiilor”, afirmă Lia Savonea.
În viziunea conducerii ÎCCJ, controlul de constituționalitate nu a oferit nivelul de garanție așteptat pentru statutul magistraților, iar problema nu este închisă odată cu pronunțarea Curții Constituționale.
Președinta ÎCCJ anunță explicit că instanța supremă nu va abandona frontul juridic. „ÎCCJ va continua să uzeze de toate instrumentele legale și instituționale pentru a apăra independența justiției”, precizează ea, fără a detalia concret care vor fi următorii pași.
Posibile demersuri la nivel european
Lia Savonea indică însă direcția generală a acestor demersuri, făcând referire la dimensiunea europeană a protecției independenței judiciare. „Inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente, cu atât mai mult în aceste circumstanțe”, arată șefa instanței supreme.
Declarația sugerează că, după epuizarea căilor interne în fața CCR, atenția se poate muta spre mecanismele europene, într-un context în care jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene a consolidat, în ultimii ani, standarde ferme privind independența instanțelor în statele membre.
Comentează