Prin intermediul unor radiotelescoape din New Mexico şi Africa de Sud oamenii de ştiinţă observă comportamentul unei găuri negre supermasive aflate în centrul unei galaxii mult dincolo de Calea Lactee, în timp ce continuă să emită un jet rapid de gaze fierbinţi după ce a sfâşiat şi înghiţit o "stea care a făcut greşeala de a se apropia prea mult", transmite Reuters care citează un studiu publicat joi în Astrophysical Journal.
Ceea ce face ca această întâlnire stelară fatală să fie neobişnuită este intensitatea şi durata "indigestiei" post-festin a găurii negre.
Materia rămasă de la stea nu a început să fie proiectată în spaţiu decât la doi ani după ce a fost sfărâmată în gazele sale componente de către forţa gravitaţională a găurii negre. Dar acest jet este acum proiectat în spaţiu de şase ani - mai mult decât s-a observat vreodată - şi continuă să se intensifice în ceea ce a devenit unul dintre cele mai puternice astfel de evenimente individuale detectate vreodată în Univers.
"Creşterea exponenţială a luminozităţii" acestei surse este fără precedent. "Acum este de aproximativ 50 de ori mai strălucitoare decât atunci când a fost descoperită pentru prima dată şi "a devenit incredibil de strălucitoare pentru un obiect în unde radio. Acest lucru se întâmplă de ani de zile şi nu există niciun semn că se va opri. Este extrem de neobişnuit", a declarat astrofizicianul Yvette Cendes de la Universitatea din Oregon, autoarea principală a studiului.
Găurile negre sunt obiecte excepţional de dense, cu o gravitaţie atât de puternică încât nici măcar lumina nu poate scăpa. Această gaură neagră este situată la aproximativ 665 de milioane de ani-lumină de Pământ. Un an-lumină este distanţa pe care lumina o parcurge într-un an, adică aproximativ 9,5 trilioane de km.
Gaura neagră este de aproximativ 5 milioane de ori mai masivă decât Soarele. Acest lucru o face relativ comparabilă cu gaura neagră supermasivă din centrul galaxiei noastre, care are o masă de aproximativ 4 milioane de ori mai mare decât Soarele.
Steaua îngurgitată face parte din categoria piticelor roşii şi avea aproximativ o zecime din masa Soarelui, conform cercetătorilor.
"Orizontul de evenimentului" este punctul fără întoarcere pentru materia atrasă de forţa gravitaţională a unei găuri negre. Atunci când o stea este sfâşiată de o gaură neagră, acest lucru se numeşte eveniment de perturbare mareică, deoarece rezultă din aceeaşi dinamică gravitaţională responsabilă pentru mareele oceanice de pe Pământ.
"Orice obiect care se apropie prea mult de orizontul evenimentelor unei găuri negre riscă să fie sfâşiat de forţele mareice şi întins într-un flux lung de resturi, un proces numit 'spaghetificare'", a declarat Kate Alexander, astrofizician la Universitatea din Arizona şi co-autoare a studiului.
"După ce steaua a fost sfâşiată, o parte din acest gaz a căzut spre gaura neagră şi s-a încălzit, iar gaura neagră a început să consume steaua. Lumina radio strălucitoare pe care o vedem cu telescoapele noastre este produsă de materia stelară care s-a apropiat, dar nu a traversat niciodată "orizontul evenimentelor" - ca un bebeluş mofturos care îşi mestecă mâncarea şi o scuipă violent înapoi, în loc să o înghită", a mai explicat Alexander.
Cercetătorii nu sunt siguri exact de ce acest eveniment de perturbare mareică , cu jetul său, numit jet relativist, a fost atât de spectaculos. "Cât despre cauzele jetului relativist în primul rând - nu le ştim de fapt, şi reprezintă un domeniu activ de cercetare. Probabil are legătură cu câmpurile magnetice din jurul găurii negre, dar, în mod clar, trebuie să fie şi ceva neobişnuit, altfel am vedea mai multe astfel de fenomene", a spus Yvette Cendes.
Întrebarea rămasă este cât timp va continua acest jet să se intensifice. Cercetătorii suspectează că ar putea atinge un vârf mai târziu în acest an sau anul viitor. "După ce emisiile vor atinge vârful, ar trebui să se diminueze lent, aşa că probabil îl vom putea vedea încă timp de un deceniu sau mai mult", a mai precizat Kate Alexander.
Comentează