ȘTIREA INIȚIALĂ: Pentru pacienții din Dobrogea, cel mai bun medic rămâne trenul spre București. Iar cazurile din ultimele săptămâni întăresc neîncrederea bolnavilor și aparținătorilor în cea mai mare unitate spitalicească din regiune.
În ultimele săptămâni, Spitalul Județean Constanța a fost zguduit de o succesiune de cazuri extrem de grave. Cel mai recent - o pacientă oncologică în stare avansată s-a degradat rapid în timpul internării, familia acuzând lipsa consulturilor de specialitate, absența nutriției parenterale și monitorizarea minimă; femeia a fost transferată ulterior într-un alt spital, unde a decedat. În paralel, doi copii – de 2 și 6 ani – au ajuns în moarte cerebrală după intervenții chirurgicale efectuate la Constanța, părinții reclamând întârzieri, lipsa specialiștilor și deficiențe majore în îngrijirea postoperatorie. Un alt caz a scos la iveală dificultăți majore în gestionarea urgențelor neurochirurgicale, familia unui pacient acuzând refuzul inițial al transferului către un centru specializat.
Pe acest fond, recunoașterea oficială a faptului că unele gărzi nu sunt acoperite din cauza scutirilor medicale ale doctorilor a accentuat sentimentul de nesiguranță. Pentru tot mai mulți pacienți din Dobrogea, alternativa percepută drept sigură rămâne transferul către spitalele din București, din țară sau din străinătate iar seria incidentelor recente nu face decât să adâncească neîncrederea în cea mai mare unitate spitalicească din regiune.
Pacientă cu cancer lăsată fără hrană
Cea mai nouă reclamație gravă care vizează Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța vine de la familia unei paciente de 42 de ani, care susține că aceasta s-a degradat rapid în timpul internării, fără un plan terapeutic adecvat și fără consulturi de specialitate constante. Cazul a fost reclamat către Direcția de Sănătate Publică Constanța, Colegiul Medicilor și Ministerul Sănătății, iar familia cere verificări privind modul în care a fost gestionată internarea.
Pacienta, Cocoș Laura Florentina, era diagnosticată cu cancer ovarian seros avansat, carcinomatoză peritoneală, subocluzie intestinală și anemie severă. A fost internată de urgență pe 29 decembrie 2025, iar familia afirmă că în aproximativ o săptămână starea ei s-a deteriorat progresiv.
Ce reclamă familia: „nu a existat evaluare zilnică, nici un plan coerent”
În plângerea formulată, familia spune că, pe durata internării, nu ar fi existat o evaluare zilnică efectivă din partea unor specialiști (oncologie/gastroenterologie) și nu ar fi fost stabilit un plan terapeutic adaptat gravității cazului.
Rudele mai susțin că tratamentul ar fi fost redus în principal la perfuzii cu glucoză, hidratare minimă și analgezice, în condițiile în care pacienta nu tolera alimentația orală și avea vărsături persistente. În plângere se afirmă că nu ar fi fost inițiată nutriție parenterală completă, deși familia ar fi adus hrană perfuzabilă, iar monitorizarea ar fi fost insuficientă într-un context de tensiune arterială foarte scăzută și hemoglobină redusă.
„Tratamentul acordat s-a rezumat în principal la perfuzii cu glucoză și hidratare minimă, administrare Algocalmin și Tramadol pentru dureri severe”, se arată în sesizarea redată public, unde se reclamă și „lipsa unei decizii clare privind nutriția parenterală completă”.
Detalii care au amplificat temerile: „vomită constant, e extrem de slăbită”
Din relatarea familiei, pacienta ar fi avut o simptomatologie severă pe tot parcursul internării: vărsături inclusiv după medicație antiemetică, dureri intense, slăbiciune extremă. În sesizare apare și un simptom care, potrivit rudelor, nu ar fi fost investigat: „a început să prezinte scurgeri nazale de lichid”.
În document, familia invocă „suspiciuni de neglijență medicală” și „întârziere nejustificată a tratamentului adecvat”, solicitând verificări punctuale asupra consulturilor consemnate, deciziilor luate și justificării lipsei nutriției parenterale complete.
Ce spune avocata: „tragedia s-a produs a doua oară… a murit după transfer”
Avocata familiei, Ghiulfer Ismail Aisun, afirmă că demersurile abia încep, unul dintre cele mai dificile aspecte fiind obținerea documentelor medicale.
„Vom continua cu plângeri către organele abilitate. Suntem și acolo la început pentru obținerea documentelor, căci un mare supliciu în toată procedura aceasta este de obținere a documentelor”, a declarat avocata, susținând că familia a cerut explicații privind lipsa hrănirii perfuzabile și lipsa consulturilor de specialitate.
Aceasta a mai afirmat că pacienta a fost transferată într-un alt spital, după ce rudele nu ar mai fi suportat starea în care o vedeau, însă decesul a survenit ulterior: „Decesul ei a survenit într-un alt spital, pentru că membrii familiei (…) au decis transferarea într-un alt spital unde din păcate a și decedat.”
Avocata vorbește și despre o problemă mai largă, invocând reacțiile din spațiul public: „vedem că situația nu este una ieșită din tipare, ci este o situație generalizată”. În același context, ea spune că există atât medici „oameni extraordinari”, cât și situații în care pacienții în stare gravă ar fi tratați insuficient „pe ideea că sunt în faze terminale”.
Context: mai multe acuzații recente la Spitalul Județean Constanța
Plângerea vine pe fondul unor controverse repetate legate de actul medical în cadrul Spitalului Județean Constanța, intens discutate în ultimele săptămâni, inclusiv în mediul online.
Un alt caz devenit public în ultimele zile ale anului trecut este cel al unui pacient de 33 de ani cu diagnostic de anevrism/disecție de arteră vertebrală, despre care fratele a susținut că nu ar fi fost consultat de neurochirurg și că transferul către un centru de neurochirurgie ar fi fost întârziat. „Nemulțumirea mea este pentru că spitalul nefiind capabil de a trata un pacient conform protocoalelor, i-a pus viața în pericol”, a declarat fratele victimei, afirmând și că ar fi cerut inițierea transferului.
Conducerea spitalului a răspuns public, prin managerul unității și directorul medical, prezentând o cronologie a investigațiilor și afirmând că s-au făcut demersuri de transfer către spitale mari din București, dar fără succes din cauza lipsei locurilor disponibile. Directorul medical a precizat că pacientul ar fi fost evaluat de neurolog și apoi de neurochirurg în dimineața internării, iar neurochirurgul ar fi stabilit că „nu există indicație neurochirurgicală”, tratamentul fiind unul „suportiv”, conform protocoalelor. Managerul a invocat și o problemă de sistem privind acoperirea gărzilor în anumite specialități, menționând situații de scutiri medicale și lipsa unor instrumente coercitive.
Doi copii aflați în moarte cerebrală; Ministrul a trimis Corpul de control
În paralel, au existat și acuzații extrem de grave legate de cazuri pediatrice, două familii susținând că doi copii (de 2 ani și de 6 ani) ar fi ajuns în moarte cerebrală după intervenții chirurgicale și complicații severe.
Potrivit avocatului Ghiulfer Ismail Aisun, fetița de 6 ani ar fi intrat în operația de apendicită fără complicații, însă la scurt timp după intervenție a suferit un stop cardio-respirator, fiind necesară intubarea; ulterior, aceasta ar fi prezentat o leziune pe trahee, cu pneumotorax și edem cerebral sever, aspecte care ridică suspiciuni privind manevrele medicale efectuate postoperator.
În cazul băiețelului de 2 ani, părinții acuză o întârziere de aproximativ 9 ore până la intervenția chirurgicală, timp în care copilul ar fi fost plimbat între secții fără investigații esențiale, precum un CT, iar după operație ar fi rămas în comă indusă fără a fi evaluat neurologic și fără prezența fizică a medicului de gardă de la ATI, care ar fi comunicat doar prin mesaje.
În ambele situații, familiile susțin lipsa unei comunicări clare și complete din partea cadrelor medicale, precum și dificultăți majore în obținerea documentației medicale, elemente care au determinat sesizări către Colegiul Medicilor, Ministerul Sănătății și alte instituții de control.
Colegiul Medicilor din Județul Constanța (CMJ) a anunțat oficial autosesizarea și începerea unei anchete disciplinare în cazul pacientului minor B.D.G., un copil de doar 2 ani și 5 luni.
Ce urmează: verificări cerute la DSP, Colegiul Medicilor și Ministerul Sănătății
În cazul cel mai recent, cel al pacientei de 42 de ani, familia a sesizat instituții-cheie, cerând stabilirea succesiunii exacte a deciziilor medicale, dacă au existat consulturi consemnate și dacă au fost respectate standardele minime de îngrijire în raport cu diagnosticul și starea clinică.
Dincolo de rezultatul anchetelor, cazul adaugă presiune publică asupra unui spital aflat deja sub lupa opiniei publice.
UPDATE
În replică, în cazul femeii cu afecțiuni oncologice, reprezentanții Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța au transmis un punct de vedere față de situația semnalată, evidențiind faptul că la nivelul unității medicale sunt în curs verificări privind toate aspectele semnalate și că, la data de 7 ianuarie, pacienta nu era internată în cadrul SCJU:
„Pacienta menționată în materialele de presă nu era internată în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța la data de 07.01.2026, dată la care, potrivit articolelor citate, ar fi survenit decesul.
La nivelul unității medicale sunt în curs verificări privind toate aspectele semnalate, iar Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța va pune la dispoziția instituțiilor abilitate toate documentele solicitate, în vederea clarificării situației.
Totodată, precizăm că, potrivit Legii 544/2001 datele personale nu reprezintă informații de interes public. Totodată, Legea nr. 46/2003. Art. 21 stabilește că „toate informațiile privind starea pacientului, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidențiale chiar și după decesul acestuia“, au transmis reprezentanții Spitalului Județean Constanța.
Comentează