Irakul a oprit producția de petrol la Rumaila, cel mai mare câmp petrolier al său, și a suspendat exporturile de țiței prin conducta Ceyhan, marți, pe măsură ce extinderea atacurilor regionale ale Iranului începe să afecteze livrările celui de-al doilea mare producător din OPEC, potrivit Reuters.
Rumaila, închis din motive de securitate și logistică
Câmpul Rumaila, operat de BP, care producea aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi, a fost închis din cauza lipsei petrolierelelor la terminalele de export din sudul Irakului, a anunțat Ministerul Petrolului. Instituția a invocat închiderea Strâmtoarea Ormuz, care a împiedicat navele să acosteze în porturile irakiene și să încarce marfă pentru piețele internaționale.
Oprirea elimină aproximativ 36% din producția Irakului. Membrul OPEC a pompat 4,157 milioane de barili pe zi în ianuarie, potrivit surselor secundare OPEC, fiind cel mai mare producător al grupului după Arabia Saudită. Perturbarea marchează o escaladare puternică a riscurilor de aprovizionare, după atacurile recente ale Iranului asupra infrastructurii energetice din Golf, inclusiv facilități din Arabia Saudită și Qatar, care au zdruncinat piețele globale și au împins cotația Brent peste 80 de dolari pe baril.
Îngrijorările de securitate cresc și la nivel local. „Închiderea Rumaila provine, cel mai probabil, din preocupări legitime privind securitatea fizică a facilităților petroliere”, a declarat Tamer Badawi, cercetător asociat la Royal United Services Institute din Londra.
„Un post militar din Basra a fost deja lovit în timpul războiului. Dacă s-a întâmplat asta, o rachetă rătăcită sau o dronă direcționată intenționat poate lovi și câmpurile petroliere irakiene.”
Irakul și-a redus producția de petrol cu aproape 1,5 milioane de barili pe zi, iar aceste tăieri ar putea ajunge la peste 3 milioane de barili pe zi în câteva zile, pe măsură ce țara rămâne fără capacități de stocare și nu poate exporta țiței din cauza crizei cu Iranul, au declarat marți pentru Reuters doi oficiali irakieni din domeniul petrolului.
Până marți, Irakul a redus producția la câmpul petrolier Rumaila cu 700.000 bpd, la West Qurna 2 cu 460.000 bpd și la câmpul Maysan cu 325.000 bpd, au precizat oficialii, care au dorit să-și păstreze anonimatul.
Conducta Ceyhan, blocată
Oprirea agravează perturbările anterioare din nordul Irakului. Producția la mai multe câmpuri majore din Regiunea Kurdistan fusese deja suspendată preventiv luni. Exporturile prin conducta Ceyhan către coasta mediteraneană a Turciei au fost oprite marți. Conducta, cu o capacitate de aproximativ 1,2 milioane de barili pe zi, transportă țiței din câmpurile kurde către portul turcesc Ceyhan.
Aceasta permitea Irakului să ocolească Strâmtoarea Ormuz, principala rută pentru o mare parte din țițeiul exportat prin terminalul sudic de la Basra. Închiderea blochează efectiv fluxurile de țiței din nord către piețele europene.
Lovitură pentru economia dependentă de petrol
În condițiile în care și exporturile din sud sunt afectate, aceste evoluții reprezintă o lovitură severă pentru economia irakiană, dependentă de petrol, unde vânzările de țiței asigură majoritatea veniturilor statului și finanțează un sector public supradimensionat.
„Dacă oprirea producției și a exporturilor prin Ceyhan și Golf persistă o lună, este probabil să ducă la tulburări sociale și politice pe străzile Irakului, dar și în Regiunea Kurdistan”, a spus Badawi.
Grupările armate susținute de Iran alimentează deja tensiunile în orașele irakiene, protestând față de atacurile SUA și Israelului asupra Iranului. O suspendare prelungită a veniturilor din petrol și eventualele întârzieri la plata salariilor bugetarilor ar putea „transforma țara într-un butoi cu pulbere”, a avertizat Badawi.
Perturbarea aprovizionării din Irak are loc în contextul în care Iranul își extinde campania dincolo de hărțuirea petrolierelelor în Strâmtoarea Ormuz, trecând la lovituri directe asupra infrastructurii energetice din Golf, deschizând un nou front care amenință acum cele mai mari centre de export de petrol și gaze din lume.
Preţurile petrolului au crescut cu aproximativ 8%
Preţurile petrolului au crescut marţi cu aproximativ 8%, atingând cel mai înalt nivel din iulie 2024, pe măsură ce războiul aerian SUA–Israel împotriva Iranului se extinde şi perturbă fluxurile de petrol şi gaze din Orientul Mijlociu, alimentând temeri privind un conflict prelungit, transmite Reuters.
Cotaţia petrolului Brent a urcat cu 6,07 dolari, respectiv cu 7,8%, până la 83,81 dolari barilul, în timp ce preţul ţiţeiului american West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 6 dolari, sau cu 8,4%, până la 77,23 dolari barilul, scrie news.ro.
Ambele referinţe rămân în teritoriu tehnic supracumpărat. Preţul petrolului Brent a atins cel mai ridicat nivel de închidere din iulie 2024 (Brent), iar WTI se îndreaptă spre cel mai ridicat nivel de închidere din ianuarie 2025.
Prima Brent–WTI a urcat la 8 dolari barilul, cel mai ridicat nivel din noiembrie 2022, situaţie care, potrivit analiştilor, favorizează exporturile de ţiţei din SUA.
Războiul aerian lansat de SUA şi Israel împotriva Iranului s-a intensificat după primele atacuri israeliene de sâmbătă. Israelul a lovit Libanul, iar Teheranul a răspuns prin atacuri asupra infrastructurii energetice din statele Golfului şi asupra petroliere lor aflate în tranzit prin Strâmtoarea Ormuz, prin care trece o cincime din fluxurile globale de petrol şi LNG.
Petrolierele şi navele container sunt redirecţionate pentru a evita Ormuz, după ce asigurătorii au anulat poliţele de risc de război, iar tarifele globale de transport pentru petrol şi gaze au explodat.
Temeri suplimentare au apărut după ce presa iraniană a relatat că Iranul va deschide focul asupra oricărei nave care încearcă să tranziteze strâmtoarea.
Temeri privind fluxurile prin Ormuz
”Deşi există temeri privind fluxurile prin Ormuz, riscul major pentru piaţă este ca Iranul să lovească infrastructură energetică suplimentară. Acest lucru ar putea produce întreruperi prelungite”, au spus analiştii ING într-o notă.
Andrew Lipow, preşedintele firmei de consultanţă Lipow Oil Associates, consideră că atacurile Iranului asupra infrastructurii ar putea ridica preţul petrolului Brent la 90 de dolari şi chiar mai mult.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a afirmat că atacurile aeriene comune ar urma să dureze patru–cinci săptămâni, posibil mai mult.
Autorităţile din Emiratele Arabe Unite gestionează un incendiu major în portul Fujairah, a relatat presa locală. Încărcările de ţiţei Kirkuk din portul turcesc Ceyhan au fost oprite marţi, iar infrastructura de petrol şi gaze din mai multe state — Qatar, Israel, Arabia Saudită şi regiunea kurdă din Irak — a fost închisă din cauza avariilor sau preventiv.
Gigantul saudit Aramco încearcă să redirecţioneze o parte dintre exporturi prin Marea Roşie pentru a evita Strâmtoarea Ormuz, unde riscul de atacuri a adus traficul aproape de blocaj.
Piața de benzină și motorină
Futures-urile americane la motorină au urcat marţi cu aproape 14%, la cel mai ridicat nivel din septembrie 2023, în timp ce benzina din SUA a avansat cu aproape 5%, până la 2,48 dolari pe galon, maximul din iulie 2024.
Creşterea preţurilor benzinei şi motorinei în SUA a dus marja de rafinare la cel mai ridicat nivel din 2023.
Pe pieţele globale de gaze naturale, contractele europene TTF, gazul britanic şi preţurile LNG din Europa şi Asia au urcat puternic.
Analiştii anticipează că preţurile petrolului vor rămâne ridicate în zilele următoare, în timp ce pieţele urmăresc evoluţia conflictului în expansiune.
Comentează