Șeful Gărzii Naționale de Mediu, Andrei Corlan, a declarat că legislația românească privind deșeurile conține „zone gri” care permit abuzuri grave, inclusiv comercializarea ilegală a unor cantități uriașe de deșeuri de către persoane fizice.
„În ultimii trei ani, am schimbat puţin paradigma de abordare în cadrul Găzii Naţionale de Mediu, şi anume, dacă până acum trei ani, Garda de Mediu se limita în a-şi desfăşura activitatea şi a-şi raporta propria activitate, astăzi folosim controalele pe care le desfăşurăm ca să acumulăm un volum foarte mare de informaţii, ca să valorificăm analize de risc, pentru a identifica cauzele legislative, premise legislative, care permit aceste vulnerabilităţi, şi ulterior să facem propuneri de modificare”, a declarat şeful Gărzii Naţionale de Mediu, la TVR INFO, conform news.ro.
Lacune legislative la bunuri second-hand și cantități deșeuri
El a dat ca exemplu propunerea privind bunurile second hand, unde avem o zonă gri, legislativă, sau propunerea privind limitarea cantităţilor de deşeuri pe care o persoană fizică le poate comercializa, pentru că şi acolo există o zonă gri, legislativă.
„Dacă o persoană juridică are o procedură clară, o persoană fizică are un buletin şi poate să vândă orice. Vă dau un caz concret, în 2024 o persoană fizică a vândut 4000 de tone de deşeuri. Evident că nu le putea genera şi le deţinea în mod ilegal. De ce? Pentru că, din 2022, este interzisă autorizarea persoanelor fizice pentru colectarea deşeurilor”, a precizat el.
România, departe de țintele UE privind reciclarea
Andrei Corlan a mai spus că a propus îmbunătăţia legislaţiei prin stimularea economiei circulare.
„Noi avem nişte ţinte de reciclare, asumate în faţa Uniunii Europene, sunt stabilite prin directive şi suntem departe de acele ţinte. În contextul în care noi vorbim practic cotidian despre economie circulară, nu cred că este zi ca undeva să nu se folosească acest termen, suntem semnatari şi membri ai Pactului Verde European, încă din 2019, care în esenţă vorbeşte despre deschiderea unor orizonturi noi, industriale şi economice”, a menţionat şeful Gărzii Naţionale de Mediu.
Corlan a subliniat că, în cazul deşeurilor din construcţii, avem obligaţia să reciclăm 70% din totalul deşeurilor generate.
„Materialul rezultat nu are multe utilizări, la noi în ţară, maxim astupăm o groapă, în timp ce, în alte state membre, prin lege este obligatoriu să fie folosit acel material în asfaltarea străzilor adiacente. Astfel, existând o piaţă de desfacere, nu mai există absolut niciun interes în a abandona molozul, gunoiul, pe diverse câmpuri. Mergem cu trenul, ne uităm pe geam şi vedem că dacă acel moloz ar fi materie primă, într-un proces tehnologic, care are o piaţă de desfacere care generează un profit, coroborat cu sancţiunea Gărzii de Mediu, atunci nimeni nu l-ar mai arunca”, a explicat comisarul.
Potrivit şefului Gărzii de Mediu, România a rămas câţiva ani în urmă vizavi de practicile europene şi probabil în anii următori, amenzile Gărzii Naţionale de mediu vor creşte, în absenţa unor regulamente legislative care să îmbunătăţească.
Motivul? Mai multe gropi de gunoi funcționează încă fără autorizație sau fără planuri clare de reabilitare, deși termenul-limită a expirat în 2017.
Comentează