România se află de ani buni în fruntea clasamentului european privind consumul de antibiotice. Potrivit datelor publicate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) pentru anul 2021, românii utilizează cele mai multe antibiotice din Europa raportat la mia de locuitori. Specialiștii atrag atenția că acest obicei crește semnificativ riscul apariției rezistenței bacteriene, una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea publică.
Majoritatea antibioticelor sunt administrate în afara spitalelor, direct în comunitate, iar în multe cazuri sunt utilizate pentru afecțiuni pentru care nu sunt necesare, precum răceala sau gripa, boli cauzate de virusuri. Utilizarea excesivă sau incorectă a acestor medicamente contribuie la pierderea eficienței lor.
Ce sunt antibioticele și cum acționează
Antibioticele, cunoscute și sub denumirea de antibacteriene, sunt medicamente utilizate pentru combaterea infecțiilor provocate de bacterii. Ele pot acționa în două moduri: fie împiedică multiplicarea bacteriilor, fie le distrug complet.
Aceste medicamente fac parte dintr-o categorie mai largă, numită antimicrobiene, care include și tratamentele antivirale, antifungice și antiparazitare. Microorganismele care pot provoca boli nu sunt doar bacteriile, ci și virusurile, ciupercile sau paraziții, fiecare necesitând un tratament specific, conform Medicool.
În prezent, majoritatea antibioticelor sunt produse în laborator prin sinteză chimică, deși unele au la bază substanțe naturale produse de anumite microorganisme care își elimină astfel competiția pentru resurse.
Tipurile de antibiotice
Antibioticele pot fi împărțite în două mari categorii, în funcție de modul în care acționează asupra bacteriilor:
antibiotice cu spectru îngust, care acționează asupra unor bacterii specifice;
antibiotice cu spectru larg, eficiente împotriva unui număr mai mare de bacterii.
În funcție de structura chimică, acestea sunt clasificate în mai multe grupe, printre care penicilinele, tetraciclinele, cefalosporinele, carbapenemele, macrolidele, chinolonele, sulfonamidele, lincomicinele, aminoglicozidele și glicopeptidele.
De asemenea, antibioticele pot fi diferențiate și după tipul de bacterii pe care le combat: unele sunt eficiente împotriva bacteriilor aerobe, care au nevoie de oxigen pentru a se dezvolta, iar altele împotriva bacteriilor anaerobe, care trăiesc în medii fără oxigen.
Importanța antibioticelor în medicină
Descoperirea antibioticelor a reprezentat una dintre cele mai mari revoluții din istoria medicinei. Datorită acestor medicamente, multe boli infecțioase care erau odinioară fatale au devenit tratabile.
Între anii 1945 și 1972, speranța medie de viață a crescut cu aproximativ opt ani, în mare parte datorită tratamentelor antibiotice. Astăzi, acestea sunt printre cele mai frecvent utilizate medicamente în sistemul medical.
Antibioticele sunt folosite nu doar pentru tratarea infecțiilor, ci și preventiv, înainte sau după intervenții chirurgicale, pentru a reduce riscul apariției infecțiilor postoperatorii.
De ce antibioticele se eliberează doar cu rețetă
Deși antibioticele pot salva vieți, utilizarea lor necontrolată poate avea consecințe grave. Spre deosebire de alte medicamente, acestea își pot pierde eficiența dacă sunt administrate frecvent sau fără indicație medicală.
În astfel de situații, bacteriile pot deveni rezistente la tratament, iar infecțiile devin mult mai dificil de tratat. Organizația Mondială a Sănătății avertizează că rezistența bacteriană crește la nivel global, inclusiv în cazul unor antibiotice esențiale.
Pentru a preveni acest fenomen, specialiștii recomandă administrarea antibioticelor doar atunci când sunt prescrise de medic și respectarea strictă a dozelor și duratei tratamentului.
Afecțiunile care necesită tratament antibiotic
Antibioticele sunt indicate în cazul infecțiilor provocate de bacterii, printre care:
amigdalita streptococică
infecțiile urinare
pneumonia bacteriană
tusea convulsivă
otita medie
conjunctivita bacteriană
meningita bacteriană
anumite infecții ale pielii
acneea
diareea infecțioasă
tuberculoza
infecțiile renale
unele boli cu transmitere sexuală, precum sifilisul, gonoreea sau infecția cu Chlamydia
În schimb, antibioticele nu sunt eficiente împotriva bolilor provocate de virusuri, cum sunt răceala sau gripa.
Cum trebuie administrate antibioticele
Durata unui tratament cu antibiotice este, în general, de 5 până la 10 zile, în funcție de tipul infecției și de starea pacientului.
Primele efecte ale tratamentului pot apărea după 48–72 de ore, însă este important ca administrarea medicamentelor să fie continuată pe perioada recomandată de medic. Oprirea prematură a tratamentului sau reducerea dozei poate favoriza apariția rezistenței bacteriene.
De asemenea, consumul de alcool este contraindicat în timpul tratamentului cu antibiotice, deoarece poate reduce eficiența medicamentului și poate afecta ficatul.
Comentează