Atașamentul excesiv față de rețelele sociale are un impact semnificativ asupra sănătății mintale a adolescenților, amplificând anxietatea, depresia, gândurile suicidare și comportamentele riscante, mai ales în rândul fetelor. Aceasta este concluzia unui raport amplu realizat de agenția franceză de sănătate publică Anses, bazat pe cinci ani de cercetare și analiza a peste o mie de studii științifice, relatează The Conversation.
Conținutul negativ, amplificat de algoritmi
În adolescență, creierul este în continuare în dezvoltare, în special în zonele care reglează emoțiile, recompensele și impulsurile. În acest context, nevoia de validare socială și apartenență devine mai acută. Rețelele sociale răspund acestor nevoi prin mecanisme menite să capteze și să mențină atenția utilizatorilor. Algoritmii personalizați, notificările constante, derularea fără sfârșit și promovarea conținutului emoțional puternic creează un mediu din care adolescenții ies cu dificultate.
Raportul subliniază că aceste mecanisme nu sunt lipsite de efecte. Dimpotrivă, ele pot agrava problemele de sănătate mintală deja existente. Un adolescent expus la conținut despre auto-vătămare, depresie sau imagini idealizate ale corpului riscă să fie bombardat repetat cu mesaje similare. Acest lucru poate duce la o spirală negativă. Această expunere prelungită este asociată cu scăderea stimei de sine, anxietate cronică, izolare socială, tulburări de somn și, în unele cazuri, gânduri suicidare.
Fetele și tinerii LGBTQIA+, mai vulnerabili
Fetele sunt identificate ca fiind în mod special vulnerabile la aceste efecte. Ele prezintă o expunere mai mare la presiuni legate de aspectul fizic, fiind victime frecvente ale hărțuirii online. În mod firesc, ele sunt mai sensibile la feedback-ul social sub formă de comentarii și aprecieri. De asemenea, raportul evidențiază și riscurile sporite pentru adolescenții din comunitățile LGBTQIA+. Aceștia se confruntă deseori cu bullying online și stigmatizare, factori ce pot afecta grav sănătatea mintală.
Cercetătorii subliniază că relația dintre utilizarea rețelelor sociale și sănătatea mintală nu este simplă. Adolescenții deja vulnerabili emoțional tind să folosească mai mult aceste platforme. Algoritmii identifică și exploatează aceste slăbiciuni, oferind conținut care le poate agrava starea. Astfel, chiar dacă rețelele sociale nu generează propriu-zis problemele, pot contribui decisiv la intensificarea și prelungirea lor.
Nu doar timpul online contează, ci și modul de utilizare
Un alt aspect important evidențiat în raport este că nu doar timpul petrecut online este relevant. De fapt contează și modul în care este utilizat acest timp. Tipul de conținut consumat, implicarea emoțională, activitatea nocturnă pe platforme și expunerea constantă la stimuli digitali pot afecta grav calitatea somnului. Iar acesta este un factor esențial pentru echilibrul psihic în perioada de dezvoltare. Lipsa somnului, combinată cu presiunea socială online, creează un mediu propice pentru apariția sau agravarea problemelor mintale.
În concluzie, raportul Anses nu pledează pentru interzicerea rețelelor sociale, ci pentru o reconsiderare profundă a modului în care acestea sunt concepute și reglementate, în special pentru minori. Experții subliniază necesitatea unor platforme adaptate adolescenților, limitarea mecanismelor manipulative și responsabilizarea companiilor digitale. De asemenea, este esențial să existe un dialog între tineri, părinți, profesori și autorități, astfel încât mediul online să devină un spațiu mai sigur, care să nu afecteze sănătatea mintală a unei generații aflate în formare.
Comentează