Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat oficial după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a respins sesizarea privind legea pensiilor de serviciu ale magistraților, avertizând că noul cadru legislativ riscă să producă „efecte grave asupra funcționării sistemului judiciar” și să afecteze direct protecția drepturilor cetățenilor.
Instituția arată, într-un comunicat, că „a luat act de decizia Curţii Constituţionale a României privind conformitatea Proiectului de lege în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor cu Constituţia României”, subliniind totodată că „deciziile instanţei constituţionale sunt general obligatorii pentru întreaga societate”.
Dincolo de această constatare formală, Consiliul transmite un semnal de alarmă privind impactul concret al noii reglementări. „Acest nou cadru legislativ va produce efecte grave asupra funcţionării sistemului judiciar”, avertizează CSM, indicând că modificările adoptate depășesc sfera statutului profesional și ating însăși capacitatea sistemului de a funcționa.
Risc de plecări și pierderea atractivității profesiei
Consiliul susține că majorarea din nou a vârstei de pensionare și eliminarea pensiei de serviciu pot avea consecințe imediate asupra resursei umane din instanțe și parchete. „Creşterea din nou a vârstei de pensionare a magistraţilor şi eliminarea pensiei de serviciu nu doar că riscă să genereze plecări din sistemul judiciar, ci transformă profesia de magistrat într-una neatractivă pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului”, se arată în comunicat.
CSM amintește că problemele structurale ale sistemului au fost semnalate în mod repetat, fără a primi un răspuns adecvat din partea celorlalte puteri ale statului. „Deficitul mare de magistraţi, numărul de patru ori mai mare decât media europeană al dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor şi imposibilitatea de recrutare de personal au fost în mod constant aduse în atenția publică, fiind ignorate de celelalte puteri în stat, singura preocupare manifestată în acest sens fiind aceea a afectării statutului magistratului”, transmite Consiliul.
Instituția leagă direct aceste vulnerabilități de drepturile cetățenilor, apreciind că efectele noii legi nu vor rămâne limitate la corpul magistraților, ci se vor reflecta în calitatea actului de justiție.
Avertisment privind un posibil „colaps sistemic”
„În raport de consecinţele directe asupra protejării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi a soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, Consiliul este obligat să identifice măsuri optime de normare a activităţii pentru a evita ca justiţia din România să intre într-un colaps sistemic inevitabil”, se mai arată în comunicat.
CSM subliniază că standardele europene în materia volumului de activitate și a resurselor umane reprezintă un reper esențial pentru funcționarea instanțelor. „O justiție de calitate nu poate fi imaginată decât în condițiile atingerii standardelor europene în materia volumului de cauze și ale efortului uman pentru soluționarea acestora”, precizează Consiliul.
Totodată, noua reglementare este văzută ca având implicații asupra întregului statut al magistraților. „Noua reglementare impune cu certitudine reanalizarea regimului incompatibilităților și interdicțiilor magistraților, unul dintre cele mai restrictive din întreaga Uniune Europeană”, arată CSM, adăugând că „eliminarea pensiilor de serviciu transformă statutul magistraților într-o aparentă garanție a independenței acestora, nesusținută de realitate”.
Deschisă calea europeană
În final, Consiliul revine la dimensiunea europeană a disputei, sugerând că analiza nu este închisă odată cu pronunțarea CCR. „Consiliul apreciază că ar fi fost esenţială analiza Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la respectarea garanţiei de independenţă a justiţiei prin noul proiect de lege”, se arată în document.
CSM precizează însă că această posibilitate rămâne deschisă în continuare. „Această posibilitate există în continuare și poate fi valorificată în situaţii individuale cu care instanţele judecătoreşti vor fi învestite”, transmite Consiliul, indicând că eventuale litigii viitoare ar putea readuce problema în fața instanțelor europene.
Comentează