Miniștrii de finanțe ai statelor din G7 au declarat joi că este urgent să fie limitat impactul unui război de durată din Orientul Mijlociu asupra economiei globale și au „reafirmat necesitatea presantă de a avansa către o pace durabilă”, informează Mediafax.
Grupul G7 solicită o pace durabilă
„Concluzia a fost unanimă: este urgent să se limiteze costurile pe care un conflict de lungă durată le-ar avea asupra economiei mondiale. Membrii G7 au reafirmat necesitatea urgentă de a avansa către o pace durabilă”, se arată în declarație.
„Mai mult ca oricând, coordonarea dintre membrii G7 rămâne esențială pentru a face față impactului economic și energetic al crizei. Membrii G7 sunt deosebit de vigilenți în ceea ce privește efectele directe și indirecte asupra statelor cele mai vulnerabile.”
Conflictul s-a numărat printre cele trei teme principale discutate de miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale, în marja reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional și Grupului Băncii Mondiale, care au loc în aceste zile la Washington.
De asemenea, oficialii G7 au analizat modalități de securizare a lanțurilor de aprovizionare pentru minerale critice și sprijinirea Ucrainei în fața agresiunii continue a Rusiei, potrivit unui comunicat emis de Ministerul Finanțelor din Franța, stat care deține în acest an președinția G7.
Specialiștii FMI explică modul în care războiul afectează economia
Perturbările energetice provocate de războiul cu Iranul vor afecta puternic economiile exportatoare de petrol şi gaze din Golf, în timp ce statele din Orientul Mijlociu dependente de importuri de energie, precum Egiptul şi Iordania, se confruntă cu şocuri generate de creşterea preţurilor la materii prime şi de posibile scăderi ale veniturilor din remitenţe, a anunţat joi Fondul Monetar Internaţional, citat de Reuters.
În ansamblu, regiunea Orientului Mijlociu şi Africii de Nord ar urma să înregistreze o creştere economică mult mai lentă în acest an. FMI estimează acum o creştere a PIB-ului real de doar 1,1%, cu 2,8 puncte procentuale sub prognoza realizată înainte de izbucnirea războiului. O redresare mai clară este aşteptată abia în 2027, potrivit celui mai recent raport regional al instituţiei.
Jihad Azour, directorul FMI pentru Orientul Mijlociu şi Asia Centrală, a declarat pentru Reuters că impactul conflictului depăşeşte sectorul petrolului şi gazelor.
”Nu este doar o poveste despre petrol şi gaze, ci şi despre impactul pe care acest război îl are asupra tuturor celorlalte produse fabricate în regiune, unde Orientul Mijlociu ocupă o poziţie strategică”, a spus Azour, menţionând exporturile de îngrăşăminte, produse chimice şi alte bunuri specializate care fac din regiune un coridor economic global important.
Conflictul afectează şi sectoarele non-petroliere, în special în statele din Consiliul de Cooperare al Golfului, care au o poziţie globală strategică în domenii precum transportul aerian şi logistica.
Pentru statele din regiune dependente de importuri de energie, riscurile sunt şi mai mari. Unele dintre acestea depind puternic de economiile din Golf atât pentru energie, cât şi pentru fluxuri financiare, ceea ce le face vulnerabile în cazul în care războiul se intensifică sau se prelungeşte.
Potrivit FMI, creşterea economică în cele şase state membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului este estimată să încetinească semnificativ, până la 2% în 2026, faţă de prognoza de 4,3% publicată în octombrie. Ulterior, economia regiunii ar putea accelera puternic, până la 4,8% în anul următor.
Azour a precizat că o eventuală reluare a producţiei de petrol şi redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz ar permite statelor din Golf să îşi majoreze rapid producţia, iar nivelul preţurilor petrolului — aşteptat să rămână mai ridicat decât înainte de 2026 — ar putea compensa o parte din pierderile actuale.
Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol din lume şi membru al G20, este considerată una dintre economiile din Golf mai puţin afectate, deoarece poate redirecţiona o parte din exporturi prin rute alternative la Strâmtoarea Ormuz şi are un sector industrial non-petrolier relativ rezilient.
În aceste condiţii, impactul asupra economiei saudite ar putea fi limitat şi de scurtă durată, dar depinde în mare măsură de durata conflictului. FMI estimează acum că economia Arabiei Saudite va creşte în 2026 cu aproximativ 3,1%, cu 0,9 puncte procentuale sub prognoza din octombrie.
Azour a subliniat că FMI rămâne angajat în sprijinirea statelor din regiune. Din 2020 până în prezent, instituţia a aprobat finanţări de aproape 46 de miliarde de dolari pentru ţările din zonă şi a intensificat colaborarea cu state precum Egipt şi Pakistan.
Printre priorităţile pe termen mediu menţionate de FMI se numără diversificarea rutelor comerciale, consolidarea infrastructurii critice şi aprofundarea cooperării regionale în domenii precum securitatea alimentară, apa şi energia.
Comentează