Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat, joi, că nu a făcut "nicio maşinaţiune" pentru obţinerea unui nou mandat.
În opinia sa, cei care se împotrivesc modificării Legii Academiei ar viza "sabotarea unirii" Academiei Române cu Academia Republicii Moldova.
"Nu am făcut nicio maşinaţiune ca să candidez din nou. Am introdus, dimpotrivă, limită de vârstă de 75 de ani. Cu această limită nimeni nu poate candida mai mult decât de două ori. Dar eu dau declaraţie în scris că nu voi candida din nou. Mi-am făcut cele două mandate şi a fost prea mult pentru mine chiar şi aşa... Cei care nu vor modificarea legii vor să saboteze unirea celor două academii", a declarat, pentru AGERPRES, Ioan-Aurel Pop.
***
Senatorul USR Ştefan Pălărie a criticat, miercuri, propunerea legislativă iniţiată de 14 senatori şi deputaţi ai PSD, PNL, AUR şi de la minorităţi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, care a primit raport de admitere din partea Comisiei juridice a Senatului şi urmează să ajungă în plen. El a susţinut că această lege nu trebuie adoptată.
"Înţelegem în cu totul altă cheie graba cu trecerea acestei legi. Dacă înţelegeţi bine ce se petrece în Parlamentul României, discutăm despre o altă Ordonanţă 13. Aceste fapte cu iz penal, care ar putea fi pedepsite prin închisoare, în cazul trecerii acestei legi, ar putea să fie şterse, evident, aplicându-se legea cea mai favorabilă în justiţie, în materia faptelor penale", a explicat parlamentarul.
La rândul său, senatorul PSD Robert Cazanciuc, unul dintre iniţiatorii propunerii legislative de modificare a Legii de organizare şi funcţionare a Academiei Române, consideră că proiectul de act normativ stabileşte un cadru legal prin care această instituţie trebuie "să îşi poată face menirea".
"Patrimoniul Academiei Române este un patrimoniu privat. Iniţiativa vizează o mai bună gestionare a acestui patrimoniu al Academiei Române. Dacă cineva a abuzat de anumite lucruri, răspunderea este cu siguranţă individuală. Asta nu înseamnă că nu trebuie să avem un cadru legal care să permită Academiei Române o mai bună administrare a propriului patrimoniu. Despre asta este vorba. De un cadru legal în care Academia Română să poată administra mai bine propriul patrimoniu", a declarat Cazanciuc, miercuri, la Senat.
Referitor la prevederea potrivit căreia numărul de mandate ale preşedintelui Academiei Române nu mai este limitat, senatorul PSD a explicat: "Preşedintele rămâne un mandat, două, trei, dacă membrii Academiei Române îl aleg. E pur şi simplu un cadru care să permită din nou Academiei Române să aibă proiecte pe termen mult mai lung. Nu noi, în Parlament, vom decide dacă cineva va rămâne sau nu un mandat, două sau trei, ci membrii Academiei Române, care au deplină libertate să aleagă pe cine consideră demn, adecvat pentru a conduce Academia Română".
***
Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei au emis, pe 30 decembrie 2025, o declaraţie comună, semnată de preşedinţii celor două foruri, Ioan-Aurel Pop şi Ion Tighineanu, în care se reafirmă rolul fundamental al instituţiilor academice în consolidarea identităţii naţionale.
"Astăzi, în ciuda vicisitudinilor legate de o propagandă nefastă, se ştie peste tot în lume că identitatea poporului de pe ambele maluri ale Prutului este românească, iar cele două Academii-surori au avut şi continuă să aibă un rol fundamental în apărarea acestui adevăr. Prin cercetare riguroasă, reflectată în prestigioase publicaţii academice, prin dezbateri ştiinţifice şi prin poziţii publice asumate, ele apără valorile esenţiale ale poporului: limba română, istoria aşa cum a fost, cultura naţională şi viitorul comun. Conştiente că drumul spre unitatea politică a poporului, în condiţiile geopolitice actuale, este unul complicat, Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei au optat pentru o strategie a apropierii durabile, bazată pe cooperare instituţională şi pe acţiuni comune", relevă documentul.
Potrivit declaraţiei, "în perspectivă, dispariţia de facto a hotarului artificial de-a lungul Prutului nu este doar un deziderat politic, ci rezultatul unui proces îndelungat de reîntregire spirituală, culturală şi ştiinţifică".
"În acest proces, Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei joacă rolul de arhitecţi ai unităţii durabile, pregătind temelia pe care, la momentul istoric potrivit, se va putea realiza şi întregirea politică a tuturor românilor. Astfel, prin responsabilitate, continuitate şi fidelitate faţă de adevăr, cele două academii - Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei - reflectă vechea unitate a poporului român şi o construiesc zi de zi pe cea nouă, spre victoria adevărului, spre gloria şi prosperitatea spirituală a românilor de pretutindeni", au transmis semnatarii.
Comentează