Piaţa florilor a devenit, în ultimii ani, un sector de miliarde de lei, iar începutul lunii martie aduce vârful vânzărilor pentru florarii din România, cu încasări estimate la peste 40 de milioane de euro în perioada 1-8 martie, potrivit unei analize realizate de Frames.
"Piaţa de flori din România este un domeniu caracterizat de o creştere accelerată a numărului de jucători, dar şi de vulnerabilităţi majore generate de inflaţie şi de costurile operaţionale ale producătorilor locali", se menţionează în analiza citată.
Potrivit datelor Frames, unul dintre cele mai surprinzătoare aspecte ale pieţei este explozia numărului de firme. În anul 2021, în România operau 3.111 companii în acest domeniu, iar în 2024, numărul acestora a ajuns la 10.151, ceea ce reprezintă o triplare a numărului de afaceri în doar trei ani, scrie Agerpres.
Cu toate acestea, creşterea numărului de angajaţi nu a fost direct proporţională. Forţa de muncă a crescut de la 4.730 de angajaţi în 2020 la 5.765 în 2024.
"Această discrepanţă majoră între numărul de firme şi numărul de angajaţi indică o piaţă extrem de fragmentată, dominată de microîntreprinderi, PFA-uri sau afaceri de familie, cu 0 sau 1 angajat. Este o industrie cu o barieră de intrare foarte redusă, dar cu un grad ridicat de muncă la negru sau informală (în special în perioadele de vârf)'', afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames, în analiza citată.
Potrivit analizei Frames, piaţa florilor a generat o cifră de afaceri de 2,82 miliarde de lei în 2024, cu un profit net de 192,1 milioane de lei. Previziunile pentru anul 2026 sunt optimiste în cifre absolute: se estimează o cifră de afaceri de 3,5 miliarde de lei şi un profit net de 220 de milioane de lei.
"Creşterea substanţială a afacerilor, în special boom-ul din 2025, este în mare parte un miraj creat de inflaţie. Preţul florilor (majoritatea provenind din import) a crescut semnificativ. Pentru 2026, se aşteaptă o stagnare a volumului de vânzări (pe fondul scăderii puterii de cumpărare a populaţiei), creşterea valorică fiind susţinută exclusiv de menţinerea preţurilor ridicate'', relevă analiza Frames.
Un punct critic al pieţei este dependenţa uriaşă de importuri. Florile de import au ajuns să domine piaţa nu doar prin diversitate, ci şi prin preţ. Producătorii români pierd masiv teren din cauza unor factori structurali şi conjuncturali.
"Vorbim în primul rând de vremea instabilă care afectează culturile locale şi apoi, poate cel mai relevant, de creşterea costurilor operaţionale. Majorarea tarifelor la energia electrică şi gaze (vitale pentru încălzirea serelor în timpul iernii şi primăverii timpurii), cumulată cu scumpirea transportului şi a logisticii, fac ca floarea "made in Romania" să devină mai scumpă decât cea adusă din Olanda sau alte ţări'', afirmă experţii.
Potrivit sursei citate, business-ul cu flori este profund marcat de sezonalitate, iar începutul lunii martie reprezintă cel mai important vârf de vânzări din an. Pe baza datelor demografice INS, în România există peste 4 milioane de femei cu vârste cuprinse între 15 şi 49 de ani (41,4% din populaţia feminină). "Dacă estimăm conservator că doar jumătate dintre acestea (2 milioane) vor primi un buchet de flori la un preţ mediu de 100 de lei, rezultă că doar în câteva zile se generează vânzări de peste 200 de milioane de lei (aproximativ 40 milioane de euro)", se arată în analiza Frames.
Peste 90% din aceste vânzări sunt concentrate în mediul urban, ceea ce arată o polarizare masivă a pieţei. Modelele de business trebuie să se concentreze pe logistica şi distribuţia în marile oraşe pentru a capta această cerere, subliniază experţii.
Pe de altă parte, preferinţele românilor în materie de flori sunt influenţate de un mix între tradiţie, buget şi contextul meteorologic.
"Florile de sezon (zambile şi frezii) rămân în topul preferinţelor clasice. Trandafirii, pe de altă parte, înregistrează o creştere a cererii, devenind o opţiune de "siguranţă" pentru cumpărători. Motivul principal este stabilitatea preţului şi oferta abundentă din piaţă, făcându-i o alegere previzibilă din punct de vedere financiar", potrivit analizei.
Ghioceii, pe de altă parte, beneficiază de un interes crescut, propulsat de factori emoţionali (simbolul primăverii după valul târziu de ninsori din februarie) şi, foarte important în contextul inflaţiei, de preţul lor mult mai accesibil.
"Piaţa florilor din România este una profitabilă, dar extrem de volatilă. Jucătorii din retail (florăriile fizice şi online) au oportunităţi mari de creştere, însă succesul depinde de o gestionare strictă a stocurilor în perioadele de vârf (precum 1-8 Martie) şi de capacitatea de a absorbi fluctuaţiile de preţ ale importatorilor. Pentru producătorii locali, viitorul pe termen scurt este sumbru în lipsa unor subvenţii pentru energie, aceştia fiind practic scoşi din piaţă de costurile de producţie mult prea mari comparativ cu marfa din import'', a mai afirmat Adrian Negrescu.
Analiza Frames privind business-ul din piaţa florilor din România în 2026 a fost realizată pe baza datelor financiare comunicate de companiile având codurile CAEN 4622 (comerţul cu ridicata al florilor şi al plantelor) şi 4776 (comerţul cu amănuntul al florilor, plantelor şi seminţelor) la Ministerul Finanţelor pentru anul 2021, datelor statistice privind dinamica firmelor de la Registrul Comerţului şi informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică.
Estimările privind vânzările de 1 şi 8 Martie din 2026 aparţin Frames şi au fost realizate pornind de la discuţiile cu companiile din sector.
Analiza nu include datele financiare privind comerţul cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet (CAEN 4791), cultivarea altor plante din culturi nepermanente (0119) şi comerţul cu amănuntul al bunurilor de ocazie vândute prin magazine (4779), considerând că acestea, având în vedere diversitatea produselor şi a serviciilor, sunt de natură să prezinte o imagine distorsionată a pieţei de flori din România.
Comentează