Opoziția a declanșat miercuri un atac împotriva Executivului, depunând în plenul Senatului trei moțiuni simple care vizează atât politica externă a României, cât și domeniile apărării și educației. Demersul, anunțat încă din perioada vacanței parlamentare, a fost oficializat de partidele AUR și PACE – Întâi România, iar documentele urmează să fie dezbătute și supuse votului la începutul săptămânii viitoare. Inițiatorii acuză lipsă de transparență, declarații considerate iresponsabile și gestionarea deficitară a unor sectoare esențiale.
Cele trei moţiuni simple iniţiate de AUR şi PACE - Întâi România au fost depuse, miercuri, în plenul Senatului, urmând să fie dezbătute şi votate luni de la ora 16:00.
Acordul UE–Mercosur, sub lupa criticilor
Prima moțiune simplă, depusă este împotriva ministrei Oana Țoiu, se concentrează asupra poziției adoptate de Guvern în negocierile europene legate de parteneriatul comercial cu statele din America de Sud care fac parte din Mercosur.
Inițiatorii susțin că România ar fi intrat într-un angajament strategic fără o analiză temeinică a impactului și fără o consultare reală a actorilor interni.
Moțiunea, semnată de 47 de senatori ai opoziției, a fost prezentată în plen de liderul grupului AUR, Petrișor Peiu, și reclamă lipsa de transparență a mandatului de negociere.
Ministrul Apărării, vizat pentru poziționări publice
Al doilea demers parlamentar îl are în centru pe ministrul Radu Miruță, responsabil de portofoliul Apărării.
Textul, susținut de 41 de senatori și introdus de liderul grupului PACE – Întâi România, Dorin Petrea, reproșează oficialului guvernului declarații apreciate drept neinspirate și absența unei viziuni strategice coerente.
Autorii consideră că astfel de poziții pot afecta credibilitatea României în domeniul securității.
Educația, al treilea front deschis împotriva Guvernului
Cea de-a treia moțiune îl vizează pe premierul Ilie Bolojan în calitatea sa de ministru interimar al Educației.
Documentul, semnat tot de 41 de senatori și depus de Ninel Peia din partea PACE – Întâi România, acuză modul în care sunt tratate problemele din sistemul universitar și efectele măsurilor bugetare asupra studenților.
Inițiatorii vorbesc despre un risc de degradare a actului educațional și despre lipsa unor soluții reale.
Ce urmează politic
Deși moțiunile simple nu au ca efect direct demiterea miniștrilor, ele reprezintă un semnal politic puternic și pot pune presiune asupra Executivului.
Comentează