Înalta Curte de Casație și Justiție a organizat marți, 25 februarie 2026, la sediul instanței supreme, a doua rundă de dezbateri în cadrul mecanismului permanent consultativ cu societatea civilă, eveniment care a reunit aproximativ 60 de participanți, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale și ai conducerii instanței.
La discuții au fost invitate organizații civice din domeniul democrației, justiției și statului de drept, dar și organizații de apărare a drepturilor omului și reprezentanți ai diferitelor segmente sociale.
Potrivit comunicatului transmis de ÎCCJ, întâlnirea s-a desfășurat sub tema „Cum apărăm statul de drept?” și a avut ca obiectiv consolidarea dialogului instituțional și identificarea unor soluții concrete la problemele semnalate în rundele anterioare de discuții.
În intervenția sa, președintele ÎCCJ a subliniat rolul esențial al dialogului onest în apărarea valorilor fundamentale ale justiției, arătând că simpla prezență a reprezentanților societății civile este o dovadă de atașament față de principiile democratice.
„Independența nu este un slogan. Este o frontieră”
„Faptul că sunteți aici arată că vă pasă. Și că împărtășim o convingere care nu ține de conjunctură, ci de temelia unei democrații: nevoia unei justiții autentice. O astfel de justiție nu se improvizează și nu poate fi modelată după emoțiile de moment, oricât de abil ar fi acestea cultivate”, a declarat președintele instanței supreme, judecătoarea Lia Savonea.
Acesta a insistat asupra caracterului indivizibil al justiției și asupra necesității protejării acesteia de orice formă de presiune. „Justiția este una singură. Tocmai de aceea trebuie apărată fără ezitare de orice formă de imixtiune sau presiune, directă sau indirectă, vizibilă ori disimulată. Pentru că acolo unde începe compromisul, se fisurează încrederea”, a afirmat magistratul.
În același registru, președintele ÎCCJ a subliniat că independența nu poate fi redusă la un simplu enunț formal. „Independența nu este un slogan. Este o frontieră. Iar o justiție puternică nu se apără prin izolare și nu se construiește din inerție. Ea nu se teme de întrebări, nu evită dezbaterea și nu refuză dialogul. Dimpotrivă, se întărește prin ele”, se arată în comunicat.
Grupuri de lucru și măsuri concrete
În cadrul dezbaterii au fost structurate soluții concrete la problemele ridicate până în prezent și au fost operaționalizate grupuri de lucru pentru redactarea măsurilor necesare de intervenție, care urmează să fie discutate în limitele competențelor instituționale.
Temele agreate de participanți vizează independența justiției și apărarea statului de drept, îmbunătățirea accesului la justiție și reducerea duratei litigiilor, organizarea și funcționarea instanțelor, precum și actualizarea expertizei tehnice judiciare, potrivit comunicatului oficial.
„Așadar, cum apărăm statul de drept? Prin instituții care rămân drepte și oameni care rămân lucizi. Punând legea mai presus de emoție, adevărul mai presus de percepție și conștiința mai presus de conjunctură. Istoria nu reține zgomotul unei epoci, ci verticalitatea celor care au refuzat să abdice”, a transmis președintele ÎCCJ.
Acces la justiție și combaterea dezinformării
În cadrul reuniunii, participanții au subliniat că independența justiției „nu este negociabilă”, aceasta reprezentând fundamentul statului de drept și premisa oricărui pact autentic pentru justiție, ca garanție pentru societate și cetățeni.
De asemenea, s-a arătat că accesul real la justiție presupune mai mult decât enunțarea unor principii, însemnând „asistență efectivă, reprezentare reală și proceduri mai simple”, astfel încât dreptatea să fie nu doar corectă, ci și accesibilă. Soluționarea cauzelor într-o durată rezonabilă este definită drept „un drept fundamental și nu o chestiune de oportunitate economică”.
Totodată, în fața fenomenului dezinformării, răspunsul eficient rămâne „transparența proactivă”, prin comunicare clară, date verificabile și deschidere constantă, instanțele putând astfel consolida încrederea publică și contracara distorsiunile din spațiul public.
Raport public la următoarea rundă
Potrivit comunicatului, în cadrul reuniunii au fost constituite grupurile de lucru pe tematici, cu nominalizarea participanților din partea organizațiilor neguvernamentale, iar temele prioritare au fost completate pe baza propunerilor societății civile.
Înalta Curte de Casație și Justiție transmite că își reafirmă, prin continuarea acestui mecanism consultativ, angajamentul pentru transparență, dialog instituțional și cooperare loială cu societatea civilă, în vederea consolidării statului de drept și a întăririi încrederii publicului în actul de justiție.
Raportul dezbaterilor va fi făcut public după centralizarea tuturor propunerilor formulate și a sugestiilor de operaționalizare a platformei, urmând ca soluțiile finalizate în cadrul grupurilor de lucru să fie supuse unei noi dezbateri interprofesionale și cu societatea civilă la următoarea rundă de întâlniri
Comentează