Ioana-Bogdana Albani, candidată pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), a atras atenția asupra unor vulnerabilități grave privind modul în care sunt înregistrate și valorificate denunțurile făcute de inculpați, în cadrul interviului susținut pentru funcția de procuror-șef al direcției.
Aceasta a explicat că fenomenul nu este generalizat, dar poate afecta activitatea instituției și poate fi exploatat de mediul infracțional.
„Este un fenomen, este vorba de neregularităţi punctuale constatate, dar care pot vulnerabiliza activitatea direcţiei. În cursul anului trecut s-a desfăşurat un amplu control cu o tematică sensibilă, cea a înregistrării denunţurilor persoanelor care de cele mai multe ori au fost inculpate şi fac acest lucru, nu din mărininie, ci pentru a-şi asigura o situaţie mai confortabilă o pedeapsă mai mică. Denunţul, dacă este valorificat, poate reduce la jumătate limitele între care se poate stabili o pedeapsă. Au fost constatate neregularităţi”, a declarat Albani.
Nereguli privind circuitul denunțurilor
Potrivit magistratului, problemele identificate țin de modul în care sunt înregistrate și direcționate denunțurile, nu de soluțiile date de procurori în dosare.
„Unele dintre ele în anumite zone, să spunem sistematic, deci pentru o anumită zonă, în altele, din necunoaştere sau poate din neglijenţă. Este vorba doar de circuitul şi înregistrarea acestor denunţuri. Nu este vorba de cum sunt ele soluţionate şi controlul nu a avut ca obiect să intervină în soluţia vreunui procuror în acest sens, ci doar circuitul. Şi circuitul este foarte important şi este o vulnerabilitate nu pentru că se întâmplă sistemic, ci pentru că se întâmplă şi poate profita în mod clar mediul infracţional. Ei vin către noi cu informaţii, denunţ, e adevărat cele pe care ei le consideră necesare şi utile. Şi atunci respectarea ordinului pe care îl avem intern cu privire la circuitul denunţurilor chiar trebuie să fie respectat”, a transmis aceasta.
„Nu poate fi acceptat”
Albani a subliniat că nu este normal ca un inculpat trimis în judecată de structura centrală să depună un denunț la o structură teritorială și să obțină beneficii fără consultarea procurorului care instrumentează cauza.
„Nu poate fi acceptat ca un inculpat trimis de judecată de structura centrală să depună un denunţ în structura teritorială. Structura teritorială să nu verifice, cum spune ordinul. Deci cine l-a trimis în judecată şi să purceadă mai departe la acordarea beneficiilor, fără ca procurorul care l-a trimis în judecată să poată şi el aprecia cumva dacă două bile cumpărate echivalează cu kilogramul de droguri cu care tu l-ai prins. Dacă beneficiul nu e pentru faptul că ai denunţat, ci ce ai denunţat, cum ai denunţat şi cum s-a valorificat”, a afirmat candidata la șefia DIICOT.
Ea a explicat că există situații în care inculpați judecați pentru infracțiuni grave fac denunțuri pe fapte minore pentru a obține reducerea pedepselor.
„Cu mai mulţi ani în urmă a fost formulată o critică la adresa Direcţiei chiar de către Direcţia Naţională Anticorupţie, în sensul că inculpaţi trimişi în judecată de ei pentru fapte complexe formulau denunţuri la DIICOT pe droguri, fiind varianta cea mai simplă şi obţineau prin valorificarea acestor denunţuri , prin trimiterea la instanţă a hârtiilor necesare, reducerea limitelor de pedeapsă pentru acele infracţiuni importante. Sunt trimişi în judecată pentru omor, tentativă de omor. Fac denunţ pe droguri, pe fapte relativ minore. (...) El nu are treabă cu traficul de droguri, el este denunţătorul. Dar va beneficia chiar dacă va da două bile, cum spunem în limbajul nostru obişnuit”, a mai spus Albani.
Lupta împotriva drogurilor, „o combatare de uzură”
În ceea ce privește principalul obiectiv al DIICOT - combaterea traficului de droguri - magistratul a descris fenomenul drept o luptă continuă, dependentă și de intervenții legislative rapide.
„Asta este o luptă de uzură. Intră în categoria unei combateri de uzură şi asta pentru faptul că, dincolo de acţiunile noastre propriu-zise, sunt necesare şi intervenţii legislative. Vă pot spune că ne-am confruntat, cel puţin pe zona Bucureştiului, mulţi ani, de fapt până în anul 2023, cu o substanţă care a circulat foarte, foarte abundent în Bucureşti. De asemenea, în 2023, poate şi 2024, după ce prima substanţă a fost introdusă pe tabel, a apărut imediat inevitabil cea de-a doua, care încă macină cel puţin zona Bucureştiului”, a explicat aceasta.
Albani a subliniat că traficanții își adaptează rapid oferta, introducând noi substanțe psihoactive imediat ce unele sunt interzise.
„Trecerea în zona de droguri a respectivei substanţe scade interesul imediat pentru ea pentru traficanţi. Bineînţeles, o să apară una nouă, dar ori de câte ori vor fi trecute mai repede în tabele, scade vulnerabilitatea în piaţă”, a declarat procurorul.
Prevenția, esențială în rândul tinerilor
Ea a menţionat şi ce fac procurorii DIICOT în zona de prevenţie.
„Şi în trecut procurorii, în mod individual, dar şi în cadrul unor programe au participat cel puţin în şcoli şi licee, dar chiar şi în alte medii, pe subiectul combaterii traficului de droguri, dar nu cu scopul de a-i învăţa să combată traficul de droguri, ci cu scopul de a le arăta pericolul la care se expun prin consumul de droguri. Pericolul pe care îl prezintă incapacitatea de a spune ”nu” unui cerc de prieteni sau unei conjuncturi care poate îţi face disponibil o anumită categorie de droguri. Şi în prezent ştiu că s-a încheiat protocol, cred că este, cu Inspectoratul Şcolar, tocmai în acest sens, de a sprijini eforturile zonei de educaţie în a le prezenta copiilor, adolescenţilor în mod special riscurile la care se expun. Pur şi simplu trebuie să înveţe să spună nu”, a mai afirmat Ioana-Bogdana Albani.
Comentează