Proiectul de buget pentru anul 2026 este configurat pe un scenariu macroeconomic prudent, consumul fiind afectat de diminuarea puterii de cumpărare, în condiţiile unei inflaţii ridicate în prima jumătate a anului, arată Ministerul Finanţelor, în Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2026 şi proiecţia acesteia pe anii 2027 - 2029.
Ministerul Finanțelor: Se aşteaptă ca sectorul industrial să revină treptat, dar cu o evoluţie moderată
Potrivit sursei citate, pe latura ofertei, se aşteaptă ca sectorul industrial să revină treptat, dar cu o evoluţie moderată (0,5%). Continuarea dezvoltării proiectelor de infrastructură se va reflecta într-o dinamică ridicată a sectorului construcţiilor (4,1%). Ca şi industria, serviciile se vor redresa uşor, revenind în teritoriul pozitiv, dar cu o evoluţie modestă (0,4%).
Pe partea cererii, în contextul încheierii Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, se aşteaptă o accelerare de ritm în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor alocate prin instrumentul "Next Generation EU" care, printr-o gestionare responsabilă, vor genera un avans de 4% al investiţiilor brute.
În ceea ce priveşte consumul privat, ca urmare a scăderii puterii de cumpărare a populaţiei, este de aşteptat să decelereze cu 0,8% comparativ cu anul 2025, impactul măsurilor de ajustare fiscală fiind unul mai pronunţat.
Exportul net, ca urmare a majorării cu 2,7% a exportului de bunuri şi servicii, concomitent cu un avans mai lent al importului de bunuri şi servicii (+1,2%), rezultat din restrângerea cererii interne, va avea o contribuţie pozitivă de 0,5 puncte procentuale la rata reală de creştere economică.
Deficitul contului curent al balanţei de plăti externe va reprezenta, în anul 2026, 6,6% din PIB, fiind prognozat la 26,6 miliarde euro
Pe piaţa muncii, pentru anul în curs Ministerul Finanţelor estimează o scădere a numărului de salariaţi cu peste 2.000 de persoane, ajungând la un efectiv de 5,466 milioane salariaţi, şi o rată a şomajului înregistrat de 3,4%.
Salariile nominale, atât în sistemul public, cât şi în cel privat, vor înregistra decelerări, de la creşterea de 6,1% din 2025, la 5,5% în 2026.
Procesul inflaţionist se va atenua, cu excepţia primului semestru din 2026, când efectele măsurilor pentru susţinerea sustenabilităţii fiscale vor continua să se resimtă, acestea urmând a se disipa începând cu luna august. Rata anuală a inflaţiei este estimată la 3,6% la sfârşitul anului 2026, iar media anuală la 6,5%.
Pentru perioada 2027 - 2029, prognoza de toamnă a luat în considerare o ameliorare a contextului economic intern, deşi măsurile de consolidare bugetară vor continua, estimând o rată medie anuală de creştere a produsului intern brut care va depăşi uşor 2%.
"Estimarea a luat în considerare faptul că investiţiile brute, cu un ritm mediu anual de 2,7% şi o rată de investiţie care va ajunge la peste 27% la sfârşitul orizontului de prognoză, vor continua să reprezinte pilonul de susţinere al creşterii economice, o atenţie deosebită acordându-se alocării resurselor disponibile, atât din fonduri europene, cât şi guvernamentale şi private, pentru finalizarea proiectelor majore de infrastructură", a explicat MF.
Consumul privat, după declinul din 2026, va avansa cu un ritm mediu anual de 2,6%, cu 0,4 puncte procentuale peste cel al produsului intern brut
Exportul net va avea, pe termen mediu, o contribuţie negativă de circa 0,2 puncte procentuale la creşterea economică, dinamica medie a importului de bunuri şi servicii (3,3%) devansând-o cu 0,1 puncte procentuale pe cea a exportului de bunuri şi servicii (3,2%).
Pe partea ofertei, construcţiile vor continua să se situeze peste rata de creştere a produsului intern brut, susţinute de o absorbţie eficientă a fondurilor europene, dinamica medie anuală fiind de 2,8%. În industrie se aşteaptă redresarea treptată a activităţii, pe orizontul de prognoză majorarea medie anuală fiind estimată la 2,1%. În ceea ce priveşte serviciile, după evoluţiile modeste din anii 2025 - 2026, se preconizează relansarea acestora, cu o rată medie anuală de peste 2%, susţinută în principal de activităţile cu valoare adăugată ridicată.
Deficitul contului curent se va situa la un nivel de 5,8% din PIB la sfârşitul orizontului de prognoză, iar ponderea acestuia în PIB se va reduce treptat pe termen mediu, ajungând la -5,8% în 2029, de la -8% în 2025, ceea ce sugerează o reducere a dezechilibrului economic extern, subliniază sursa citată.
Ocuparea forţei de muncă se va îmbunătăţi, în principal, prin creşterea numărului de salariaţi cu circa 199.000 în perioada 2027-2029
Ocuparea forţei de muncă se va îmbunătăţi, în principal, prin creşterea numărului de salariaţi cu circa 199.000 în perioada 2027-2029, în condiţiile creşterii productivităţii muncii. Şomajul înregistrat va continua să se reducă, ajungând la niveluri inferioare celor dinaintea izbucnirii pandemiei de COVID-19, rata şomajului scăzând până la 3% la sfârşitul anului 2029.
Ritmul mediu anual al câştigului salarial brut se va poziţiona în jurul mediei de 5,7% pentru perioada 2027-2029, ceea ce, în condiţiile reluării procesului dezinflaţionist, va conduce la revenirea creşterii puterii de cumpărare pe intervalul de prognoză.
Pe termen mediu şi lung, inflaţia este de aşteptat să se încadreze în marjele ţintei BNR, începând cu sfârşitul anului 2027, urmând o reducere treptată până în 2029, când se preconizează o rată de 2,5% la finalul anului şi o medie anuală de 2,8%.
"Previziunile au luat în calcul atât ani agricoli normali, cât şi stabilizarea preţurilor energetice şi a altor materii prime la nivel global, precum şi o uşoară depreciere în termeni nominali a monedei naţionale în raport cu moneda europeană", precizează Ministerul Finanţelor.
Comentează