Liderii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniţi joi la Bruxelles, au lansat un apel către Regatul Unit să adopte ''măsurile necesare pentru a face posibil un acord'' şi a intensifica negocierile pentru ajungerea la un consens asupra viitorului acord comercial post-Brexit între UE şi Londra, o abordare respinsă rapid de britanici, notează vineri dpa.
În pofida depăşirii datei limită (15 octombrie) stabilite de Londra pentru ajungerea la un acord asupra viitoarelor relaţii cu Uniunea Europeană, cele 27 de ţări membre l-au invitat - într-o declaraţie comună - pe ''negociatorul-şef (al UE pentru Brexit), Michel Barnier, să continue negocierile în următoarele săptămâni''.
Într-o pauză a serii primei zile a summitului, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a afirmat că în timpul negocierilor de până acum între Londra şi Bruxelles nu s-au înregistrat suficiente progrese.
''Cerem Regatului Unit să facă paşii necesari'', a spus Charles Michel.
Însă negociatorul-şef britanic, David Frost, s-a declarat ''dezamăgit'' de declaraţia comună a liderilor UE. ''Surprins că UE nu mai este hotărâtă să lucreze 'intens' pentru a ajunge la un viitor parteneriat'', a scris el pe Twitter. ''Surprins şi de sugestia că ajungerea la un acord asupra tuturor paşilor viitori trebuie să vină din partea Regatului Unit. Este o abordare neobişnuită de a desfăşura o negociere'', a adăugat demnitarul britanic.
El a precizat că premierul Boris Johnson va decide vineri abordarea Londrei, după încheierea summitului.
Deşi nu se întrevede niciun compromis cu privire la trei subiecte majore - pescuitul, garanţiile solicitate de Londra privind standardele sociale şi de mediu şi maniera de soluţionare a diferendelor în cadrul viitorului acord - Michel Barnier şi-a exprimat speranţa că săptămâna viitoare va putea fi găsită cel puţin ''perspectiva unui acord''.
Calendarul negocierilor este extrem de strâns întrucât perioada de tranziţie expiră la 31 decembrie. Orice acord trebuie să fie ratificat de UE şi de Regatul Unit, procedură care ia timp.
După prima zi a summitului de la Bruxelles, cancelarul german Angela Merkel i-a solicitat Londrei să dea dovadă de disponibilitate pentru un compromis; în schimb, ţările UE trebuie de asemenea să facă un compromis. ''Fiecare parte are propriile linii roşii'', a explicat ea.
Regatul Unit a părăsit oficial Uniunea Europeană la 31 ianuarie, la peste trei ani şi jumătate după ce a votat pentru Brexit, cu 52% la 48%, într-un referendum desfăşurat în 2016. În prezent este în vigoare o perioadă de tranziţie până la 31 decembrie, timp în care Londra va continua să aplice normele europene. Dacă Londra şi Bruxellesul nu ajung la un acord asupra relaţiilor viitoare, atunci de la 1 ianuarie 2021 raporturile comerciale dintre UE şi Regatul Unit vor fi guvernate de regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului.
Un scenariu fără acord asupra relaţiilor viitoare ar conduce la disfuncţionalităţi economice grave, care ar afecta companiile şi lanţurile comerciale de ambele părţi.
Pe de altă parte, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a trebuit să părăsească summitul UE după ce a aflat că a fost în contact cu o persoană testată pozitiv pentru COVID-19. ''Tocmai am fost informată că un membru al 'front office' a fost testat pozitiv pentru COVID-19 dimineaţa aceasta'', a anunţat Ursula von der Leyen pe Twitter.
La rândul său, premierul polonez Mateusz Morawiecki nu a putut fi prezent la summitul UE întrucât se află în carantină începând de marţi, în urma contactului cu o persoană infectată cu COVID-19. Din acest motiv, Polonia este reprezentată de premierul ceh Andrej Babis la summitul Uniunii Europene. În Polonia, carantina obligatorie durează 10 zile pentru persoanele care nu prezintă simptome de COVID-19.
În concluziile primei zile a summitului, liderii Celor 27 au cerut Comisiei Europene şi ţărilor membre să-şi coordoneze strategiile de combatere a COVID-19, precum regulile de carantină, urmărirea contacţilor transfrontalieri şi testarea.
În cursul cinei, liderii ţărilor membre au dezbătut o propunere a Comisiei Europene de a se realiza o scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră de 55% în raport cu nivelul din 1990, astfel încât să se atingă ''neutralitatea carbonului'' în anul 2050. În schimb, Parlamentul European cere o scădere de cel puţin 60%. Obiectivul actual este o reducere de 40%.
În urma discuţiilor, liderii UE au solicitat executivului comunitar să poarte consultări detaliate cu fiecare stat membru pentru a evalua situaţiile individuale. Unele ţări membre sunt sceptice în legătură cu costurile şi efectele noului obiectiv, precum Polonia, care până acum a refuzat să susţină obiectivul UE de ajungere la ''neutralitatea carbonului'' în anul 2050.
Vineri, în a doua zi a summitului UE, liderii ţărilor membre vor aborda situaţia sanitară cauzată de pandemia de COVID-19 şi relaţiile UE-Africa, dar posibil şi alte subiecte de politică externă.
Liderii statelor UE cer Londrei să adopte paşii necesari pentru un acord privind relaţiile viitoare
Explorează subiectul
Articole Similare

3.594
VIDEO „Moarte dictatorului” - Protestele degenerează în Iran: Teheranul e sub asediul manifestanților și a forțelor de ordine / Manifetațiile de stradă se extind în țară
3.594

1.942
Cât sunt de dispuși ucrainenii să facă concesii pentru a pune capăt războiului: 'Să ne oprim cu ce avem'
1.942

3.629
VIDEO Zelenski nu se lasă în fața lui Trump și a lui Putin: „Nu putem pur și simplu să ne retragem din teritoriile noastre!”
3.629

74
VIDEO Belarusul prezintă o înregistrare video cu presupusa desfăşurare pe teritoriul său a rachetelor ruseşti cu capacitate nucleară Oreşnik
74

480
Retrospectivă - De la taxele lui Trump, la criza industriei din UE - Cum a fost afectată economia la nivel mondial
480

69
FOTO Liderul nord-coreean Kim Jong Un apreciază că noile sale lansatoare de rachete pot „anihila inamicul”
69

1.900
China pune piciorul în prag: e prima țară care reglementează Inteligența Artificială / Risc de sinucidere sau automutilare
1.900

23.335
Un robot dispărut în Antarctica s-a întors cu date terifiante
23.335

71
SUA apără la ONU dreptul Israelului de a recunoaşte Somaliland,comparând situaţia cu recunoaşterea Palestinei de către numeroase ţări
71

7.050
VIDEO Arabia Saudită și aliații au atacat Yemenul: stare de urgență declanșată în țară / Blocadă maritimă, aeriană şi terestră
7.050

3.441
O tradiție de 400 de ani se încheie pe 30 decembrie: o țară europeană spune adio scrisorilor clasice. Mii de locuri de muncă dispar
3.441

5.278
Brigitte Bardot a iubit câinii, dar și-a urât propriul fiu pe care l-a numit 'tumoare canceroasă'
5.278

1.887
Pentru fiecare avion ridicat din cauza unei drone, România plătește până la 30.000 de dolari / oră: cum e afectată țara noastră de noul război hibrid din regiune
1.887

















Comentează