Adoptarea Legii privind gestionarea deşeurilor nepericuloase compostabile va avea un impact deosebit de important asupra ţintelor de reciclare a deşeurilor municipale asumate de România în faţa Comisiei Europene (CE), susţine organizaţia Zero Waste România.
Într-un comunicat transmis, vineri, AGERPRES, ONG-ul susţine că succesul nu ar fi fost posibil fără implicarea a sute de cetăţeni, care au cerut parlamentarilor să nu introducă în lege o serie de amendamente care ar fi deturnat întregul demers.
"Cu toate acestea, este abia începutul şi măsura succesului va fi dată în mare parte de măsura în care autorităţile publice locale oferă infrastructură de colectare separată, iar cetăţenii încep să separe biodeşeurile", sunt de părere activiştii de mediu.
Potrivit sursei citate, exemplul comunităţilor Zero Waste din România, precum Sălacea şi Cociuba Mare, din judeţul Bihor, arată "că se poate creşte semnificativ gradul de colectare (de la 1% la 61%, în 3 luni), de compostare (de la 0% la 40%, în 3 luni) şi de implicare a cetăţenilor (de la 8,4% la 85%), folosind infrastructura potrivită".
"Modelul care a condus la obţinerea acestor rezultate se bazează pe colectarea pe cinci tipuri de deşeuri (plastic/metal, hârtie/carton, sticlă, biodeşeuri, amestecate/fracţie umedă), educaţie pentru adulţi şi copii, precum şi instrumente de motivare a populaţiei prin bonificaţie sau constrângere prin amenzi (plăteşti-pentru-cât-arunci). În urma campaniei iniţiate de Zero Waste România, a fost eliminat amendamentul propus de Asociaţia Română a Compostului (ARC), unde este implicat Iridex Group (membru fondator al ARC), societate ce deţine printre altele şi groapa de gunoi din nordul capitalei. Aceştia propuneau obţinerea de compost inclusiv din colectarea în amestec a deşeurilor reziduale contaminate", precizează reprezentanţii Zero Waste România.
Începând cu data de 1 ianuarie 2021, legea obligă Unităţile Administrativ-Teritoriale (UAT-uri) să implementeze colectarea separată a deşeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din uşă în uşă a biodeşeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei "plăteşte pentru cât arunci" şi să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural.
Actul normativ prevede pentru cetăţenii şi operatorii economici care nu separă biodeşeurile amenzi cuprinse între 400 şi 800 lei, respectiv 10.000 şi 20.000 lei, pentru persoanele juridice. De asemenea, operatorii de instalaţii de compost riscă amenzi cuprinse între 15.000 şi 30.000 în cazul în care compostul pe care îl produc conţine, printre altele, substanţe otrăvitoare, poluante şi radioactive.
În plus, amenzile se vor aplica şi pentru nerespectarea utilizării tipului de compost adecvat, respectiv compost de calitate foarte bună - Categoria A, în agricultură şi horticultură sau a compostului de Categoria B pentru spaţii verzi, urbane şi rurale. Pentru compostul de Categoria C de calitate inferioară Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) au la dispoziţie şase luni de la data publicării legii pentru elaborarea normelor tehnice, întrucât acesta nu întruneşte calităţile unui compost curat.
Conform datelor oficiale, în prezent România reciclează doar 14%, iar aplicarea Legii compostului ar contribui semnificativ la atingerea obiectivului de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din totalul deşeurilor municipale generate, obligaţie prevăzută în Legea cadru a deşeurilor 211/2011.
Zero Waste România este o organizaţie independentă, apolitică, ce reuneşte organizaţii, grupuri informale locale, experţi, activişti care militează pentru eliminarea deşeurilor fără îngropare sau incinerare cu sau fără recuperare de energie (Waste to Energy).
Legea compostului, impact important asupra ţintelor de reciclare asumate de România în faţa Comisiei Europene
Explorează subiectul
Articole Similare

3.283
Pană majoră: au fost supendate toate trenurile între Londra, Paris, Amsterdam şi Bruxelles de la compania Eurostar
3.283

1.732
Europa pierde teren în fața giganților SUA și China: unele obiective pun la pământ o industrie cheie din zilele noastre
1.732

4.223
Putin și Trump, pe aceeași lungime de undă în privința armistițiului temporar: Nu sunt de acord cu ideea propusă de ucraineni și europeni
4.223

173
Victor Negrescu: 'PNRR-uri simplificate în avantajul României '
173

1.606
Bulgaria se pregăteşte de momentul intrării în zona euro: ce îi sperie pe bulgari (The Guardian)
1.606

1.952
Deținerea de criptomonede este în creștere în Europa: Cine investește cel mai mult?
1.952

415
Britanicii încep să regrete Brexit-ul - Sindicatele cer legături economice mai strânse cu Uniunea Europeană
415

1.633
Le Monde: Cum au ajuns documentele românești o portiță pentru rușii care evită sancțiunile UE
1.633

4.137
Ruptură transatlantică: UE amenință cu represalii asupra SUA, după ce a sancționat cinci personalităţi europene
4.137

311
UE, Franța și Germania critică interdicțiile de viză impuse de SUA: „Libertatea de exprimare este un drept fundamental în Europa”
311

117
Victor Negrescu, bilanț la final de an parlamentar: „Decizii care contează, nu vorbe goale”
117

3.242
Prețurile terenurilor arabile în România: Diferențe considerabile între țara noastră și alte state UE
3.242

169
Schengen, un drept câștigat prin perseverență: Un an de la integrarea României, delegația română din S&D subliniază miza strategică a acestui succes
169

















Comentează