Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi propune ca IGI să ofere minim două opţiuni la stabilirea comunităţii locale

Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi propune ca Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) să ofere minim două opţiuni la stabilirea comunităţii locale în care urmează a se desfăşura activităţile din programul de integrare.

"Sugerăm adăugarea unui alineat suplimentar în care să se prevadă că, la stabilirea comunităţii locale, Inspectoratul General pentru Imigrări să ofere minim două opţiuni în acest sens, luând în considerare în oferirea acestora, printre altele, durata petrecută în procedura de azil într-o anumită locaţie, asta pentru că, în urma unei proceduri de azil care se extinde pe perioada a 12 luni, de exemplu, este posibil ca persoana să-şi creeze nişte legături cu comunitatea respectivă, specificul cultural sau lingvistic, existenţa unor comunităţi, disponibilitatea unor perspective profesionale sau educaţionale pentru beneficiar şi pentru dependenţii acestuia", a declarat Carolina Marin, Senior Protection Associate la Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi, marţi, la dezbaterea publică a proiectului de hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecţie internaţională sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene.

Carolina Marin a propus ca la articolul 12, alineat 5, care face referire la faptul că, "la stabilirea comunităţii locale în care urmează a se desfăşura activităţile din programul de integrare se ţine seama de capacitatea centrelor regionale de proceduri şi cazare a solicitanţilor de azil din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări de a gestiona implementarea programelor de integrare, de nevoile individuale identificate şi de capacitatea autorităţilor administraţiei publice locale de a prelua şi asista beneficiari ai unei forme de protecţie internaţională", să se menţioneze că printre aspectele de care se ţine seama şi "nevoile individuale identificate sau evoluţia acestora" şi "opţiunile persoanei în cauză".

Eleodor Pîrvu, directorul Direcţiei Azil şi Integrare din cadrul IGI, a afirmat că, în prezent, nu există o problemă în a face modificări în planul de integrare sau în a stabili comunitatea locală.

"În ceea ce priveşte cele minim două opţiuni (...), consider că enumerarea lor ar putea limita o eventuală decizie în acest sens, iar din punct de vedere al IGI, atunci când am luat şi am avut în vedere posibilitatea de a-i stabili comunitatea locală, am analizat faptul că în principal vom implementa acest articol în practică, ţinând cont de toate aceste aspecte din background-ul persoanei. Specificul diferă de la caz la caz, toate cazurile sunt tratate individual, persoanele potenţiale beneficiare ale programului de integrare pot avea nevoi diferite", a spus Eleodor Pîrvu.

Mircea Babău, inspector general adjunct al IGI, a declarat că autoritatea dispune de anumite locuri.

"Dacă putem să le satisfacem dorinţa şi opţiunea, bine, dacă nu, trebuie să urmeze programe de integrare şi tot ceea ce trebuie acolo unde avem noi posibilităţi, pentru ca riscăm să ne trezim cu două opţiuni în oraşe unde nu avem posibilităţi şi atunci să avem probleme prin faptul că le-am refuzat aceste opţiuni", a declarat Mircea Babău.

Carolina Marin a mai propus să fie introdus un nou articol cu privire la rolul şi responsabilităţile reprezentantului desemnat de DGASPC.

"Acest articol ar trebui să prevadă în mod specific faptul că reprezentarea intereselor minorilor subzistă şi după acordarea unei forme de protecţie. Este un aspect care e menţionat în Legea 122/2006 privind azilul. Considerăm că ar fi oportun să fie amintit şi aici, în norme. Ar trebui introdus în acest articol şi faptul că exercitarea tuturor drepturilor şi obligaţiilor prevăzute în OG 44 de către minorii neînsoţiţi se realizează cu sprijinul nemijlocit al reprezentantului desemnat de DGASPC", a adăugat Carolina Marin.

Adrian Iordache, consilier la Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor, a făcut referire la nota de fundamentare a documentului.

"Cu conţinutul documentului nu avem nicio obiecţie, însă în nota de fundamentare a acestuia, la secţiunea 5.1 litera b, legat de actele necesare care trebuie adoptate în acest sens, acesta face referire la capitolul 2, secţiunea a doua, respectiv condiţiile pentru accesul la sistemul de învăţământ şi la activităţi de acomodare culturală, consiliere şi învăţare a limbii române. Pentru înscrierea la aceste cursuri nu este necesară prezentarea unor acte de studii sau recunoaşterea acestora şi, în consecinţă, cererea de modificare legislativă nu se justifică", a declarat Adrian Iordache.