Marinela Mincă, propusă pentru funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a afirmat, după ce a primit aviz negativ în urma interviului din cadrul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, că a văzut şi părţile rele deoarece are ce să îşi reproşeze. Ea a adăugat că se ambiţionează pentru a dovedi că a fost doar o întâmplare.
Marinela Mincă a fost întrebată, marţi, în cadrul interviului susţinut la Ministerul Justiţiei, dacă a fost impactată emoţional de insuccesul interviului din faţa Secţiei pentru procurori a CSM şi dacă da, cum gestionează în general eşecul.
„Evident, da, mai ales dacă suntem perfecţionişti. Normal că am încercat să îl metabolizez. Am văzut şi părţile rele, pentru că am şi ce să îmi reproşez. Mă ambiţionez să dovedesc că a fost doar o întâmplare”, a afirmat Marinela Mincă.
Ea a mai fost întrebată dacă ar fi să rescrie planul de management, zona de viziune, ce ar adăuga pe baza experienţei de interviu, dar şi de autodiagnosticare.
„Pentru că atunci am spus că viziunea porneşte cumva de la obiective pe un termen mediu sau lung, are în vedere o abordare mai de perspectivă, cred că aş fi fost mai precisă, mai detaliată din această perspectivă astfel încât să nu se mai aprecieze că au fost formulări generice”, a mai declarat Marinela Mincă.
Dosarele cu risc de prescripție, atent monitorizate
Marinela Mincă a fost întrebată, marţi, în cadrul celui de al doilea interviu susţinut la Ministerul Justiţiei, cum poate fi evitată incidenţa prescripţiei în cauzele aflate pe rolul DNA, cum ar trebui prioritizate şi ce resurse ar trebui alocate.
Potrivit acesteia, doar la secția de combatere a corupției sunt identificate 19 cauze care au depășit pragul de cinci ani de la înregistrare, ceea ce impune accelerarea procedurilor.
„Acestea de regulă sunt monitorizate. Există o evidenţă a lor în funcţie de termenul pe care îl au de la prima sesizare. O astfel de verificare a fost chiar de curând şi pot să precizez în mod expres că, de exemplu, la secţia de combatere sunt 19 astfel de cauze care au depăşit deja termenul de cinci ani. Dacă luăm în considerare că de regulă pentru infracţiunile de corupţie termenul de prescripţie începe de undeva...deci cel mai mic ar fi de opt ani, probabil că eforturile trebuie intensificate. Iar gestionarea unor astfel de situaţii se face prin monitorizarea termenelor de soluţionare, prin fixarea unor termene pentru membrii echipei pentru efectuarea unor acte cu anumită ritmicitate, dacă este cazul şi este posibil degrevarea de alte cauze pentru a fi acestea prioritizate”, a afirmat Marinela Mincă.
Strategia: prevenție și reacție rapidă
Ea a precizat că trebuie analizat şi din ce perspectivă este vulnerabilizată cauza.
„De asemenea, mai trebuie văzut cazul unor revirimente şi din ce perspectivă se vulnerabilizează cauza dacă avem o dispoziţie de drept penal substanţial sau o dispoziţie de drept procesual, iar în măsura în care este afectată o dispoziţie de drept procesual, de regulă, se are în vedere, cel puţin în cauzele care încă sunt pe rolul instituţiei şi nu pe rolul instanţei, posibilitatea de a fi readministrate anumite mijloace probatorii pentru a putea salvgarda eventuale vicii, vulnerabilităţi”, a mai declarat Marinela Mincă.
Comentează