Ministerul Dezvoltării a inclus, într-un proiect de lege pus în transparență, un set de măsuri care schimbă semnificativ relația contribuabililor cu bugetele locale, prin condiționări la tranzacții, controale extinse asupra fondului construit și executări silite care pot viza inclusiv anumite prestații sociale.
După procedura transparenței decizionale, proiectul ar urma să fie adoptat în Guvern și trimis la Parlament fie pentru dezbateri și aprobare, fie pentru angajarea răspunderii Guvernului.
În forma actuală, proiectul introduce o obligație explicită pentru cumpărători, care ar trebui să „prezinte certificate de atestare fiscală” pentru a dovedi achitarea „tuturor obligațiilor de plată datorate bugetului local” aferent domiciliului, sediului sau punctului de lucru, cu posibilitatea ca prezentarea certificatelor să fie înlocuită de „verificarea, pe cale electronică” a situației fiscale.
Tot documentul stabilește o sancțiune de maximă severitate pentru nerespectarea condiției, printr-un text care prevede că actele de înstrăinare făcute cu încălcarea acestor obligații „sunt nule de drept”.
Tranzacții cu filtru fiscal și risc de blocaj juridic
Dacă prevederile rămân în această formă, filtrul fiscal ar deveni o etapă obligatorie în tranzacțiile cu locuințe, terenuri și vehicule, întrucât norma vizează expres „dobândirea dreptului de proprietate” și nu se limitează la o simplă obligație administrativă de declarare ulterioară.
Proiectul își sprijină arhitectura pe extinderea schimbului de date între fisc și administrația locală, inclusiv prin obligația ca organul fiscal central să transmită organelor fiscale locale informații privind veniturile persoanelor fizice și datele provenite de la notari despre actele translative, în vederea valorificării fiscale.
În practică, prevederea privind nulitatea „de drept” ridică miza verificărilor prealabile și poate transfera o parte din presiunea de conformare către circuitul tranzacțiilor, deoarece actul încheiat fără respectarea condiției ar putea fi atacat ca lovit de nulitate, cu efecte care depășesc sfera strict fiscală.
Drone și imagini satelitare pentru construcțiile nedeclarate
Un alt capitol cu potențial mare de impact vizează identificarea clădirilor neînscrise în evidențele fiscale, proiectul stabilind că autoritățile locale vor efectua inspecții „pe baza de imagini satelitare, fotogrametrie” sau „prin utilizarea aeronavelor fără pilot la bord (drone)”.
Textul precizează că „imaginile obținute pot fi utilizate ca probe” atât pentru sancțiuni pe disciplina în construcții, cât și „pentru impunerea din oficiu a clădirilor”, iar folosirea dronelor este condiționată de „avizul instituțiilor care asigură respectarea drepturilor garantate” inclusiv la nivelul Uniunii Europene.
În plus, proiectul introduce o punte directă către sistemul cadastru–carte funciară, prevăzând că ortofotoplanurile realizate în acest scop sunt verificate tehnic de ANCPI, iar dacă terenul este înscris în cartea funciară, oficiul teritorial „notează, din oficiu existența construcțiilor fără autorizație de construire”.
Impozite mai mari pentru lucrări fără autorizație și penalizări pentru nedeclarare
Proiectul întărește și componenta de sancționare fiscală, stabilind că pentru lucrările realizate fără autorizație, cu anumite excepții, se aplică „un impozit majorat cu o cotă de 100%” pentru „o perioadă de 5 ani”, începând cu anul următor constatării.
În același timp, declararea clădirilor este reafirmată ca „obligație legală” chiar și atunci când imobilele au fost executate fără autorizație sau cu nerespectarea acesteia, iar pentru nedeclarare proiectul introduce o majorare succesivă „cu 30% pentru fiecare interval… de 6 luni” de întârziere, aplicată la impozitul stabilit inițial.
Pe zona socială, proiectul extinde aria executării silite în favoarea bugetelor locale, printr-o excepție expresă care permite ca indemnizația pentru persoanele cu handicap grav „poate fi executată silit în vederea plății impozitelor și taxelor locale”, iar aceeași logică este introdusă și pentru venitul minim de incluziune, ale cărui sume „pot fi executate silit” pentru aceleași tipuri de datorii.
Executare pe indemnizații și venit minim, cu rețineri operate de autorități
Pentru indemnizația aferentă handicapului grav, proiectul stabilește că reținerile se realizează de către primării, la solicitarea organelor fiscale locale, iar acestea emit periodic titluri executorii pentru impozite și taxe restante, pe baza cărora se fac rețineri lunare „până la stingerea sumelor”, în limitele prevăzute de regulile generale de poprire din Codul de procedură civilă.
Textul mai prevede că, atunci când titularul obține un certificat de atestare fiscală din care rezultă stingerea obligațiilor, organele fiscale locale trebuie să înceteze executarea silită, iar plata integrală a indemnizației se reia din luna următoare constatării stingerii datoriilor.
Pentru venitul minim de incluziune, proiectul mută mecanismul de reținere către agențiile teritoriale, care ar urma să opereze rețineri lunare la solicitarea organelor fiscale locale, pe baza titlurilor executorii transmise de acestea, cu virarea sumelor către bugetele locale în termene stabilite și cu aplicarea limitelor de poprire, după reținerea contribuției de asigurări sociale de sănătate și a eventualelor diminuări legale ale dreptului.
Comentează