Fost finanțator al clubului Dinamo, trimis în judecată de DNA pentru fraude cu fonduri europene (surse)

Omul de afaceri Nicolae Badea, fost finanţator al clubului Dinamo, a fost trimis în judecată de DNA într-un dosar de fraude cu fonduri europene, au declarat, joi, pentru AGERPRES, surse judiciare.

DNA a anunţat joi că a trimis în judecată un om de afaceri, pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete dacă fapta a avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată (11 acte materiale).

Direcţia Naţională Anticorupţie nu îi menţionează numele în comunicat, însă surse judiciare au confirmat că este vorba despre Nicolae Badea.

În acelaşi dosar a fost trimis în judecată managerul financiar în cadrul proiectului "Crearea reţelei de dezvoltare rurală "CAIR" (Centre de Asistenţă şi Informare Rurală)", pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la folosire sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete dacă fapta a avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată (7 acte materiale).

Conform portalului instanţelor de judecată, managerul de proiect se numeşte Carmen Mihaela Mirea.

În rechizitoriul întocmit, procurorii susţin că, în calitate de reprezentant legal al unei asociaţii beneficiare a unui contract cu finanţare europeană, omul de afaceri ar fi depus la Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AM POSDRU), în perioada ianuarie 2010 - octombrie 2013, mai multe documente false, pe baza cărora ar fi obţinut pe nedrept suma de 206.089 lei. Sumele de bani ar fi fost obţinute în cadrul proiectului "Crearea reţelei de dezvoltare rurală "CAIR" (Centre de Asistenţă şi Informare Rurală)".

Obiectivul general al proiectului era acela de a îmbunătăţi calitatea vieţii prin conectarea populaţiei din mediul rural la informaţie şi educaţie în scopul dezvoltării culturii antreprenoriale, a capacităţii manageriale şi a spiritului asociativ şi civic, precum şi a solidarităţii comunităţilor rurale din zona ţintă.

Între documentele false depuse pentru rambursarea cheltuielilor figurau acte întocmite în numele unor persoane angajate fictiv în cadrul proiectului, dar şi în numele unor persoane care, deşi angajate în cadrul proiectului, nu au derulat în realitate activităţile menţionate în actele respective.

Cheltuielile aferente documentelor false (cheltuieli cu salarizarea angajaţilor fictivi, cheltuieli cu deplasările efectuate de către angajaţii fictivi sau angajaţi care în realitate nu au efectuat deplasările respective) ar fi fost solicitate la rambursare în cadrul cererilor depuse la autoritatea de management.

Omul de afaceri ar fi fost ajutat de managerul financiar al proiectului, coinculpat în cauză, prin aceea că ar fi verificat şi semnat documente care atestau împrejurări nereale cu privire la cheltuielile solicitate la rambursare.

În cauză au fost instituite măsuri asigurătorii asupra bunurilor celor doi inculpaţi.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a comunicat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 209.161 lei, reprezentând prejudiciul creat în cadrul proiectului.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Bucureşti.