O amplă schemă de fraudare a sistemului public de pensii, construită în jurul unor adeverințe de vechime în muncă false, a ajuns în fața instanței. Procurorii Direcția Națională Anticorupție – Serviciul teritorial Galați au trimis în judecată nu mai puțin de 40 de inculpați, acuzați de fapte de corupție și fals, într-un dosar care vizează obținerea frauduloasă a pensiilor sociale minime garantate de stat.
Ancheta, începută în urmă cu mai mulți ani și mediatizată inițial în 2022, a scos la iveală existența unui mecanism bine pus la punct, prin care zeci de persoane au fost „îmbătrânite profesional” peste noapte, pe hârtie, pentru a îndeplini condițiile legale de pensionare.
Adeverințe fictive pentru ani de muncă inexistenți
Potrivit rechizitoriului DNA, schema infracțională a funcționat în perioada septembrie 2018 – martie 2022 și a avut ca element central eliberarea unor adeverințe care atestau în fals vechime în muncă la o fostă cooperativă agricolă. Aceste documente erau ulterior depuse la casele județene de pensii, fiind folosite pentru obținerea pensiilor sociale minime.
În realitate, beneficiarii nu lucraseră niciodată acolo, însă actele oficiale create artificial le deschideau accesul la venituri lunare plătite din bugetul public.
Funcționar public, acuzat de zeci de fapte de corupție și fals
Personajul-cheie al dosarului este Pavel Romica, funcționar public la o primărie, care, potrivit procurorilor, ar fi completat, semnat și eliberat 65 de adeverințe false, în schimbul unor sume de bani. Aceasta este acuzată de luare de mită în formă continuată, fals intelectual și fals material în înscrisuri oficiale, cu zeci de acte materiale reținute în sarcina sa.
Sumele încasate ar fi fost negociate în funcție de „vechimea” dorită. Concret, un an de muncă fictiv costa aproximativ 580 de lei, iar un pachet de 15 ani ajungea la aproape 9.000 de lei. După reținerea comisioanelor de către intermediari, funcționarul primea o parte consistentă din bani.
Intermediari, comisioane și trafic de influență
Ancheta DNA arată că schema nu ar fi funcționat fără intermediari. Un fost arhivar, devenit persoană-cheie în relația cu beneficiarii, este acuzat de trafic de influență și complicitate la fals, fiind suspectat că a încasat peste 130.000 de lei pentru „rezolvarea” dosarelor.
La rândul lor, alți intermediari ar fi strâns sume importante de la zeci de persoane interesate să obțină rapid documentele necesare pensionării, bani care circulau printr-o rețea informală, dar eficientă.
Casele de pensii, induse în eroare
Dosarele de pensionare, care conțineau adeverințele false, au fost depuse la Casa Națională de Pensii Publice, prin structurile județene. Angajații instituțiilor respective nu sunt acuzați, fiind considerați de anchetatori victime ale inducerii în eroare, întrucât documentele prezentate aveau aparența unor acte oficiale autentice.
Ulterior, au fost emise decizii de pensionare care au produs prejudicii bugetului de stat, prejudicii ce fac acum obiectul măsurilor asigurătorii dispuse în dosar.
Zeci de inculpați și acorduri de recunoaștere a vinovăției
Înainte de trimiterea în judecată a celor 40 de persoane, procurorii anticorupție au încheiat 47 de acorduri de recunoaștere a vinovăției cu alți inculpați implicați în aceeași schemă. Aceștia au acceptat pedepse cu închisoarea cu suspendare, pentru fapte precum trafic de influență, dare de mită, cumpărare de influență și uz de fals.
Dosarul principal a fost înaintat Tribunalului Brăila, cu propunerea menținerii măsurilor asigurătorii, în vederea recuperării prejudiciului.
Instanța urmează să stabilească vinovăția sau nevinovăția inculpaților, însă dosarul rămâne unul dintre cele mai ample cazuri de fraudare a sistemului de pensii instrumentate de DNA în ultimii ani.
Comentează