Sala "Theodor Pallady" a Bibliotecii Academiei Române găzduieşte, începând de joi până pe 21 aprilie, o expoziţie aniversară la 160 de ani de la înfiinţarea celei mai înalte instituţii de cultură şi de ştiinţă a ţării, potrivit Agerpres.
Potrivit preşedintelui în funcţie al Academiei, Ioan-Aurel Pop, expoziţia "Academia Română la 160 de ani" prezintă câteva elemente din istoria instituţiei.
"Noi avem comori aici, avem comori din toate punctele de vedere şi Academia, la 160 de ani, care nu sunt de aici de colo, se poate mândri. Şi o să vedeţi că, în afară de domnii noştri, Alexandru Cuza şi Carol Întâiul, care până în 1881 a fost domn, Principe, mai sunt şi alţii mai vechi. Şi lumea m-a întrebat de ce sunt acolo Mihai Viteazul, Brâncoveanu, Vasile Lupu. Toţi sunt patroni ai culturii şi întemeietori de instituţii, care, dacă nu s-au numit academii, au fost asimilate academiilor. O să ziceţi, dar Mihai Viteazul? Ce are el cu cultura? Păi (...) a obligat Dieta Transilvaniei să recunoască limba română ca limbă oficială, alături de latină, maghiară şi germană. A fost mare lucru. Repet, pentru prima oară şi pentru scurt timp, a introdus limba română între limbile oficiale şi a emis documente în limba română, fireşte, cu buchii, cu caractere chirilice. Deci şi el poate fi trecut la patroni şi la antecesori. Pe urmă, în cei 160 de ani, vedeţi câte acte importante s-au făcut", a explicat Pop.
El a amintit că, după ridicarea noului sediu, actuala clădire, monument istoric, va fi transformată în Muzeul Academiei Române, care va găzdui, alături de alte bunuri, în primul rând, marea colecţie de tablouri.
"Prin urmare, a trece prin această expoziţie înseamnă a cunoaşte câte o fărâmă din istoria aceste instituţii. Când zic instituţie, mă refer şi la bibliotecă şi la toate cele care fac parte din această structură numită Academia Română care e şi iubită şi invidiată şi urâtă de unii. Noi vrem să fie iubită mereu, pentru că nu e a noastră, este patrimoniul nostru naţional, pe care l-au transmis cei de demult şi trebuie să dăm şi noi mai departe. Iar doamnele care au amenajat expoziţia îi fac conştienţi pe cei care au răbdare de valorile care se ascund aici şi de importanţa acestei instituţii naţionale, singura de consacrare a valorilor celor mai mari, singura de cercetare fundamentală importantă şi care duce mai departe aceste tradiţii. Eu vă mulţumesc. Felicitări!", a transmis Ioan-Aurel Pop.
Directorul general al Bibliotecii Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române, a pledat pentru vizitarea expoziţiei.
"Avem aici un document original scris de mână din 1866, care, efectiv, impresionează, în primul rând, prin scris şi, în al doilea rând, prin modul în care s-a păstrat hârtia. După aceea, aveţi aici o istorie destul de clară a modului în care a existat această preocupare pentru a se construi un sediu pentru Academia Română. Bineînţeles, în paralel, şi biblioteca. Vedeţi aici nişte planşe extraordinare. Uitaţi-vă ce splendoare... Este făcută de marele arhitect Duiliu Marcu şi, plimbându-vă, o să vedeţi că au trecut peste 100 şi ceva de ani. Să vedeţi ce vrem acum să facem, acolo, în colţul acela. Totuşi, lucrurile astea trebuie foarte bine înţelese şi respectată o tradiţie. Cred că merită să vedeţi tot ce avem aici: medaliile astea splendide. Şi ţin să mulţumesc frumos în special doamnei Alina Popescu şi doamnei Carmen Albu, împreună cu colegii care au organizat această expoziţie, pe care merită să o prezentăm", a evidenţiat Nicolae Noica.
***
Potrivit Bibliotecii Academiei Române, înfiinţată în 1866, Societatea Literară Română, redenumită în anul ulterior Societatea Academică Română, a constituit nucleul Academiei Române, aşa cum s-a intitulat după 1879. Încă din primii ani, Societatea Academică s-a concentrat asupra problemelor limbii române şi de alcătuire a primului dicţionar tezaur al limbii naţionale şi crearea unei biblioteci de referinţă.
În acelaşi timp, activităţile Societăţii Academice s-au diversificat cu multă rapiditate, ducând la apariţia diverselor secţii ştiinţifice - Secţia de filologie, Secţia de studii istorice, Secţia de ştiinţe. În prezent, sunt 14 secţii.
O activitate atât de diversă a condus rapid la o creştere exponenţială a colecţiilor de resurse documentare, care vor alcătui nucleul impresionantului patrimoniu al Bibliotecii Academiei Române. Astfel, s-a impus, în mod firesc, nevoia unui sediu pe măsură.
În 1890, Academia Română se mută din sediul Universităţii, unde era găzduită, în Calea Victoriei, numărul 135 (azi numărul 125), unde s-au putut desfăşura şedinţele plenare sau pe secţiuni ale membrilor, dar şi unde şi-au găsit lăcaş peren colecţiile de carte, periodice, materiale cartografice, obiecte muzeale, piese de numismatică, lucrări de artă, fonduri de manuscrise şi arhivistic.
Toată această mişcare ştiinţifică şi culturală, evoluând în cursul vremii este prezentată în expoziţia aniversară a celor 160 de existenţă ai instituţiei.
Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române expune gravuri de epocă care au înregistrat momentul întemeierii Societăţii Literare
Române, portrete fotografice ale membrilor şi şedinţe istorice ale Academiei Române.
Parcursul istoric este punctat de câteva planşe arhitecturale de la diversele încercări, unele puse în practică, altele întrerupte din motive obiective, de a modifica şi extinde sediul Academiei Române. Acest parcurs cronologic prin arhitectura de secol XIX şi XX este în mod fericit încheiat cu planurile noului sediu al Academiei Române aflat în plină construcţie.
Cabinetul numismatic amplifică şi el parcursul istoric-memorativ, făcând publice plachete de bronz ce ilustrează viaţa şi opera unora din academicienii români cei mai cunoscuţi.
Materialele expuse de Cabinetul de manuscrise-carte rară, documente istorice, piese din arhivele personale ale diverşilor membri ai Academiei Române, acte interne ale instituţiei şi discursul academicianului D. Panaitescu-Perpessicius la aniversarea a 100 de ani ai înaltului for academic subliniază şi ele complexitatea evoluţiei Academiei Române în cursul a 160 de ani.
Expoziţia, care este îmbogăţită şi colorată de câteva lucrări de grafică românească şi străină semnate de artişti faimoşi, va fi deschisă până pe 21 aprilie, putând fi vizitată de luni până vineri, între orele 9:00 - 14:00. Intrarea este liberă.
Comentează