34 de ani de la destrămarea URSS! Ce făcea Vladimir Putin în acel moment?
În urmă cu 34 de ani, la 26 decembrie 1991, Uniunea Sovietică (URSS) se destrăma în mod oficial.
Astfel, Crăciunul anului 1991 îi aducea lumii întregi un cadou incredibil, se arată pe contul „Visegrad 24”, de pe rețeaua X, fosta Twitter.
34 de ani de la destrămarea URSS! Ce făcea Vladimir Putin în acel moment?
Vladimir Putin, actualul președinte al Federației Ruse, a fost ofițer KGB, în Germania de Est.
În noiembrie 1989, căderea Zidului Berlinului l-a prins pe Vladimir Putin în Germania. Ulterior, el s-a reîntors în Uniunea Sovietică.
În anul 1991, la 25 decembrie, Mihail Gorbaciov a demisionat din funcția de președinte al Uniunii Sovietice.
O zi mai târziu, URSS s-a dizolvat.
La destrămarea Uniunii Sovietice, Putin demisionase deja din KGB. La prăbușirea URSS, Vladimir Putin lucra în cadrul Primăriei Sankt Petersburg.
În timp ce a lucrat cu Anatoli Sobciak, Putin şi-a câştigat porecla de „Gray Cardinal/Cardinalul Gri” şi era considerat „omul la care trebuie să apelezi dacă doreşti ca lucrurile să fie rezolvate” sau „omul indispensabil al lui Sobciak”.
În anii ’90, Vladimir Putin a fost subiectul unui scandal, el fiind investigat „pentru acordarea preferenţială a unor licenţe de import şi export”. Putin s-a ocupat de un schimb de mărfuri în valoare de 100 de milioane de dolari. Rusia trebuia să exporte materiale pentru a primi în schimb alimente destinate cetăţenilor oraşului Sankt Petersburg. Deşi materiale au fost exportate, locuitorii oraşului nu au primit alimentele promise.
Planul lui Vladimir Putin, de a reface URSS
Planul actualului lider de la Kremlin, Vladimir Putin, este acela de a reface Uniunea Sovietică.
Pentru început, Putin ar vrea să alipească Ucraina și Belarus. Pentru ca apoi, dacă nu va exista o mare unitate între state, să treacă la Kazahstan, Georgia, Moldova, precum și, posibil, la statele baltice, conform contului de X citat.
În 1996, Putin şi-a luat familia şi s-a mutat la Moscova, unde a urcat rapid pe scara ierarhică. După mai multe posturi deţinute, el a ajuns în 1998 conducătorul FSB, fostul KGB.
„În iulie 1998, Elţîn l-a numit pe Putin la conducerea FSB. Era o funcţie pe care preşedintele de atunci ar fi acordat-o doar omului în care ar fi avut cea mai mare încredere”, a scris Newsweek.
În august 1999, preşedintele Boris Elţîn l-a numit prim-ministru pe Vladimir Putin. O lună mai târziu, popularitatea lui Putin era de 2 la sută. El era al cincilea premier din ultimii doi ani şi nimeni nu-l credea pe Elţîn când acesta susţinea că Putin va fi succesorul său.
Surpriză la Kremlin
Toată lumea se aştepta ca Evgheni Primakov să fie următorul preşedinte rus, deoarece avea o carieră impresionantă în spate şi era prietenul tuturor „de la Madeleine Albright la Saddam Hussein”.
Însă, spre surprinderea tuturor, Elţîn şi-a anunţat demisia şi l-a numit succesor pe Vladimir Putin, în 1999. Mulţi cred că Elţîn a procedat astfel pentru a se apăra pe el. Războiul din Cecenia se intensifica, iar popularitatea preşedintele scădea vertiginos.
Una din primele decizii ale lui Putin în noua funcţie a fost să-i acorde „imunitate deplină lui Elţîn în faţa oricăror investigaţii pentru activităţi ilegale, protejarea documentelor private ale acestuia, a reşedinţelor şi bunurilor deţinute în faţa unor posibile confiscări”.
În primul său interviu televizat ca preşedinte al Rusiei, Putin a promis libertatea presei, libertatea de exprimare, dreptul la proprietate privată.
„Vreau să avertizez că orice încălcare a legilor ţării, a constituţiei vor fi pedepsite. Libertatea de exprimare. Libertatea mass-media. Dreptul la proprietate. Aceste principii fundamentale ale unei societăţi civilizate vor fi apărate de statul rus”, a declarat Putin în interviul televizat din 1999.
Recunoscând faptul că oligarhii din era Elţîn sunt mai puternici decât el, preşedintele Rusiei a ajuns la o înţelegere cu aceştia.
„În iulie 2000, Putin le-a spus oligarhilor că nu va interveni în afacerile lor atât timp cât aceştia nu se vor implica în politică, respectiv atât timp cât nu-l vor critica pe preşedinte”, potrivit Consiliului Relaţiilor Străine.
O figură emblematică a oligarhilor ruşi a fost Boris Berezovski, fostă eminenţă gri a Kremlinului în timpul lui Boris Elţîn. După o perioadă în care Berezovski l-a susţinut pe Putin, el a căzut în dizgraţie în momentul în care a început să-l critice pe preşedintele rus. Berezovski a obţinut statutul de refugiat politic în Marea Britanie în 2003, iar în martie 2013 a fost găsit mort în reşedinţa sa din Ascot, un oraş situat la aproximativ 60 de kilometri sud-vest de Londra. În urma autopsiei s-a stabilit că probabila cauză a morţii este spânzurarea, însă apropiaţi ai lui Berezovski au susţinut că suspectează că a fost vorba despre un asasinat.
Eliminarea opozanților
În următorii ani, Putin şi-a câştigat renumele de „om de acţiune”, prin modul cum a gestionat al Doilea Război Cecen şi criza ostaticilor luaţi într-un teatru din Moscova, în 2002. Preşedintele Rusiei a refuzat să negocieze cu cei 40 de militari ceceni, iar în urma acţiunii poliţiei după trei zile de asediu 129 din cei 912 ostatici au murit.
Populaţia a continuat să-l susţină pe Putin cu un procent de 83 la sută.
În 2004, Putin a fost reales pentru un al doilea mandat. El şi-a concentrat atenţia asupra problemelor interne, însă a devenit din ce în ce mai criticat pentru cenzurarea presei locale.
Jurnalista Anna Politkovskaia, unul dintre puţinii jurnalişti ruşi care au denunţat corupţia şi abuzurile din timpul şi de după războiul din Cecenia, a fost ucisă în holul clădirii din Moscova în care locuia, la 7 octombrie 2006, chiar în ziua în care Vladimir Putin sărbătorea împlinirea a 54 de ani. Ea lucra pentru publicaţia Novaia Gazeta.
Organizatorul şi executantul asasinării jurnalistei Anna Politovskaia au fost condamnaţi în iunie 2014 la închisoare pe viaţă de un tribunal din Moscova, însă ancheta nu a reuşit identificarea unor eventuale persoane care să fi comandat asasinatul.
Asasinarea jurnalistei a fost urmată de alte crime.
În noiembrie 2006, Aleksandr Litvinenko, un transfug din serviciile secrete ruse (FSB) care colabora cu serviciul britanic de informaţii externe MI6, a murit la Londra, la vârsta de 43 de ani, după ce a fost otrăvit cu poloniu-210, o substanţă radioactivă extrem de toxică şi aproape nedectabilă. El a fost prima victimă a unui „asasinat radioactiv”.
În toată această perioadă, popularitatea lui Putin a crescut, ţara bucurându-se de creştere economică.
Perioada Medvedev
Însă a venit anul 2008, când s-a declanşat o criză economică globală. În acel an, Dmitri Medvedev a fost ales preşedinte al Rusiei, după ce fusese premier, iar el l-a numit prim-ministru chiar pe Vladimir Putin.
Criza financiară a arătat cât de dependentă era economia rusă de petrol şi gaze, precum şi modul de interconectare existent între industrie şi strategia politică a ţării, potrivit Institutului Brookings.
Mergând mai departe, în 2012, Vladimir Putin a candidat din nou pentru funcţia de preşedinte al Rusiei, pe care a câştigat-o cu un procent de 63 la sută. El a fost ales de această dată pentru un mandat de şase ani, în loc de patru.
Anexarea Crimeei
Doi ani mai târziu, Vladimir Putin şi-a atras oprobriul tuturor după ce a decis anexarea Crimeei, în urma unei crize declanşate de îndepărtarea de la putere a preşedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici.
În plus, Occidentul îl acuză pe Putin că susţine mişcarea separatiştilor pro-ruşi în estul Ucrainei, care a condus deja la uciderea a peste 5.000 de persoane într-un interval de un an de la declanşarea conflictului.
Putin a revenit la Kremlin modificând legile iar mandatul său par a fi pe viață. Dopă anexarea Crimeei Putin a declanșat un război total împotriva Ucrainei, în 2022, răboi care trebuia să dureze trei zile însă durează de aproape patru ani, ani în care economia rusă a fost puternic afectată.
Vin vești bune de pe frontul din Ucraina
Pe unul dintre fronturile din Ucraina, rușii au început să se predea. Concret, soldații ruși din orașul Kupiansk sunt pe punctul de a pierde complet bătălia.
Doar câteva zeci de miliari mai rezistă. Din ce în ce mai mult, trupele izolate, lăsate fără aprovizionare, se predau.
Viktor Trehubov, șeful comunicării Forțelor Comune ale Ucrainei, a anunțat dezastrul prin care trec rușii.
„Se predau. Au existat chiar cazuri când mercenari străini care luptă pentru ruși s-au predat”, a spus el, conform foxnews.com.
De asemenea, bloggerii militari ruși și corespondenții de război recunosc acum că orașul Kupiansk nu mai este sub controlul Moscovei.
Comentează