Continuă audierea candidaților pentru conducerea Direcției Naționale Anticorupție, iar marți, în fața comisiei de selecție, s-a prezentat procuroarea-șefă adjunctă a DNA, Tatiana Toader, care și-a susținut proiectul de management și viziunea asupra viitorului instituției. Toader a subliniat că experiența acumulată în actuala funcție îi oferă un avantaj important în competiția pentru șefia DNA, prin contactul direct cu activitatea internă și cu resursa umană a instituției.
„Asumarea acestei candidaturi îmi permite să rămân conectată la memoria instituțională a DNA. Îmi oferă avantajul de a cunoaște oamenii”, a declarat aceasta.
Citește și:
Revoluție la DNA? Candidatul Ioan Viorel-Cerbu promite o schimbare majoră de strategie
DNA, în derivă? Candidatul Vlad Grigorescu spune lucrurilor pe nume și cere intervenție urgentă
Experiența din interior, principalul atu
Procuroarea a prezentat comisiei principalele rezultate ale mandatului său de adjunct, menționând printre realizările notabile actualizarea procedurilor interne privind scurgerile de informații, un subiect sensibil pentru credibilitatea instituției.
Potrivit Tatianei Toader, performanța DNA depinde în primul rând de resursele umane și de capacitatea de a valorifica eficient timpul.
„Oamenii și timpul sunt principalele resurse pentru a obține performanța”, a afirmat candidata.
Digitalizarea DNA
Tatiana Toader a fost întrebată, marţi, la interviul pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cum vede digitalizarea instituţiei pentru eficientizarea activtiăţii DNA.
„Digitalizarea în primul rând vizează componenta ECRIS-ului. Noi ţinem paşii etapelor, participăm la şedinţele de management, chiar acum în etapa de ECRIS suntem în testarea internă pentru migrarea de date şi aici va exista oarecare rezistenţă legată de verificarea modului de translatare a acestor date. Nu va fi o etapă foarte uşoară pentru a face operaţional ECRIS-5 în cadrul termenului final de implementare”, a afirmat Tatiana Toader.
Ea a precizat că DNA se află în urmă cu arhivarea electronică a dosarului.
„Sigur suntem în urmă cumva cu arhivarea electronică a dosarului, dar, deşi cumva îmi propusesem în proiect în 2023 realizarea arhivării electronice, dar între timp a trebuit să ne ocupăm de arhivarea fizică, pentru că era o chestiune de supravieţuire instituţională, holurile instituţiei erau pe cale să se... să nu mai existe acces în birourile procurorilor şi atunci a trebuit să ne ocupăm de externalizarea acestui serviciu şi, sigur din nefericire a căzut pe plan secund această arhivare electronică, dar trebuie să fie o preocupare”, a transmis Tatiana Toader.
Ea s-a referit şi la utilizarea inteligenţei artificiale în cadrul DNA.
„Nu putem înlocui raţionamentul juridic, cel care ţine de evaluarea probatoriului magistratului, cu inteligenţa artificială. Nu cred că vom putea imagina un astfel de moment, dar nici nu putem rămâne în afară pentru a nu utiliza acest instrument în mod eficient în ceea priveşte procedurile şi activităţile noastre”, a afirmat Tatiana Toader.
Cum pot fi prevenite scurgerile de informaţii
Tatiana Toader a fost întrebată cum vede mecanismele prin care să fie prevenite scurgerile de informaţii din cadrul DNA, care în optica publică au adus deservicii direcţiei şi care au un potenţial de afectare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
”Sunt de acord cu afirmaţia dumneavoastră că au dus deservicii direcţiei, au adus deservicii şi relaţiilor noastre cu avocaţii, pentru că de fiecare dată sursa era într-o direcţie sau alta, fie Direcţia Naţională Anticorupţie, fie sursa putea proveni din rândul avocaţilor aleşi ai părţilor din cauzele de pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. În proiect am propus chiar un mecanism preventiv de detecţie prin intermediul biroului de presă, să detecteze din start un astfel de element care ajunge în presă (...) şi să facă nişte investigaţii cu persoanele care sunt desemnate la nivel intern managerial şi să oferă o explicaţie rezonabilă cu privire la aceste chestiuni, în sensul de a exclude ca ele să vină din partea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi atunci putem elimina cumva suspiciunea. Dar cât mai rapid o astfel de reacţie”, a afirmat Tatiana Toader.
Corupția, o problemă de siguranță socială
În discursul său, Toader a insistat asupra rolului esențial al luptei anticorupție într-un stat de drept, afirmând că aceasta depășește dimensiunea strict juridică și devine un element de stabilitate socială.
„Trăim într-o societate în care combaterea corupției este un element de siguranță socială”, a declarat ea, subliniind că activitatea procurorilor presupune menținerea unui echilibru dificil între rapiditatea rezultatelor și respectarea standardelor juridice.
„A presta acest serviciu public în slujba cetățeanului este o provocare și presupune întotdeauna un echilibru just, greu de găsit între furnizarea rapidă a unor rezultate și nevoia de a ține standardul foarte înalt al calității (...) cu respectarea drepturilor fundamentale”, a explicat procuroarea.
Apel la coerență și consens instituțional
În finalul prezentării, Tatiana Toader a pledat pentru o abordare coordonată la nivelul statului în combaterea corupției, avertizând că eficiența DNA depinde de cooperarea instituțională și de consolidarea integrității în funcția publică.
„Construcția credibilității instituționale a DNA nu este un exercițiu temporar de imagine, ci este o construcție durabilă”, a afirmat ea.
Procuroarea a subliniat că lupta anticorupție nu poate fi dusă exclusiv de DNA, ci necesită strategii naționale solide, instituții independente, consens politic privind integritatea și o educație juridică adecvată.
„Mai mult decât oricând se impune să acționăm comun, coerent în direcția acestor obiective”, a concluzionat Tatiana Toader.
Comentează