Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) anunță continuarea demersurilor pentru adoptarea mecanismului de normare a activității instanțelor, în contextul creșterii volumului de dosare și de un deficit semnificativ de judecători. Instituția transmite că și-a asumat adoptarea măsurilor necesare și că procesul de consultare este în desfășurare.
Potrivit comunicatului, „Consiliul Superior al Magistraturii şi-a asumat adoptarea măsurilor necesare pentru normarea activităţii instanţelor şi continuă în prezent consultarea tuturor instanţelor judecătoreşti, precum şi a barourilor pentru identificarea cauzelor prioritare ce vor fi avute în vedere în cadrul mecanismului elaborat”.
CSM precizează că dialogul instituțional va continua la începutul lunii martie, subliniind că „la data de 03 martie 2026 va avea loc o întâlnire cu reprezentanţii Uniunii Naţionale a Barourilor din România pentru consultarea corpului profesional al avocaţilor”.
Volum în creștere și deficit de personal
Instituția își fundamentează demersul pe date statistice care indică o presiune suplimentară asupra instanțelor față de anul trecut. „Volumul de activitatea înregistrat până la acest moment este mai mare decât în anul 2025 la aceeaşi dată, respectiv cu peste 16.600 de cauze în plus în stadiu fond faţă de anul trecut în aceeaşi perioadă – 246.521 de cauze în anul 2026 până la această dată faţă de 229.903 cauze în anul 2025 în aceeaşi perioadă”, arată CSM.
În același timp, Consiliul invocă un „deficit naţional de 810 judecători”, în condițiile în care schema de personal nu este acoperită integral la nivelul instanțelor din țară. Dezechilibrul dintre volumul de activitate și resursele umane este prezentat drept o amenințare directă la funcționarea sistemului.
„Instanţele judecătoreşti se confruntă cu un volum de activitate disproporţionat faţă de resursele umane existente, ceea ce poate conduce la blocarea activităţii de judecată. Judecătorii fac un efort foarte mare pentru a asigura o justiţie funcţională zi de zi în România, la standardele statului de drept, efort care nu mai poate fi susţinut fără măsuri concrete de normare a activităţii”, se arată în informare.
Ce presupune mecanismul de normare
Demersul CSM vine după ce instituția a prezentat, în ultimele săptămâni, un model de normare bazat pe stabilirea unei capacități reale de soluționare a dosarelor la nivelul fiecărei instanțe, raportată la numărul efectiv de judecători și la volumul de cauze nou-intrate. Ideea centrală este adaptarea repartizării dosarelor la „capacitatea zilnică” a instanței, astfel încât încărcătura pe judecător să fie corelată cu resursele existente.
Potrivit conceptului anunțat anterior, mecanismul ar urma să stabilească o normă orientativă de dosare pe judecător, cu raportare la date europene, iar în situația în care numărul cauzelor nou-înregistrate depășește capacitatea zilnică stabilită, o parte dintre acestea ar putea intra într-o listă de așteptare, urmând a fi repartizate ulterior, cu excepția cauzelor considerate urgente.
CSM a susținut că măsura are ca scop protejarea calității actului de justiție și prevenirea blocajelor, în condițiile în care instanțele sunt supraaglomerate. În paralel, instituția a avansat și propuneri de degrevare a instanțelor, pentru a reduce presiunea asupra judecătorilor.
Reacții și mize
Inițiativa a generat însă reacții din partea avocaților. Uniunea Națională a Barourilor din România a atras atenția, într-un punct de vedere transmis anterior CSM, că orice intervenție asupra modului de înregistrare și repartizare a cauzelor poate avea impact asupra dreptului de acces la justiție și asupra termenului rezonabil de soluționare.
În acest context, întâlnirea anunțată pentru 3 martie cu reprezentanții avocaților capătă o miză suplimentară, fiind așteptate clarificări privind cauzele care vor fi considerate prioritare, criteriile de aplicare a normării și eventualele garanții pentru justițiabili.
Comentează